Creștere economică de doar 0,9% din PIB în anul electoral 2024, de patru ori mai puțin decât estimarea Guvernului Ciolacu I

62518261
Shutterstock

Economia României a crescut anul trecut cu doar +0,9%, de patru ori mai puţin decât prognoza pe care a fost iniţial făcut bugetul statului şi în baza căreia au fost angajate cheltuielile publice.

Institutul Naţional de Statistică a calculat o creştere economică reală (din care a fost eliminată influenţa creşterii preţurilor) de doar +0,9% pentru întregul an 2024, faţă de 2023.

INS arată că, în ultimul trimestru din 2024, economia a crescut cu +0,7% faţă de acelaşi trimestru din 2023, şi cu +0,8% (ajustat) faţă de lunile de vară (august-septembrie).

Acest lucru a ajutat la menţinerea unei creşteri anemice, de sub 1% raportat la anul anterior, în condiţiile în care, în a doua jumătate a anului 2024 inflaţia a reînceput să crească, ceea ce a erodat din creşterea economică (creşterea PIB se corectează cu inflaţia).

ins grafic

Tot anul trecut, guvernul a anticipat în mod greşit o creştere a PIB de +3,4% (de patru ori mai mare decât cea reală) şi a angajat chetuieli publice (inclusiv creşteri de salarii de 25% în sistemul bugetar) finanţate din credite care au urcat deficitul public la un nivel record, de 8,3% din PIB.

De altfel, creşterile de salarii din sistemul public sunt calculate şi contribuie ca fiind valoare adăugată la PIB.

„Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2024 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2024, publicată în comunicatul de presă nr. 7 din 10 ianuarie 2025, astfel: rezultatele trimestrului I 2024, comparativ cu trimestrul IV 2023, au fost revizuite de la 99,6% la 99,7% ; rezultatele trimestrului III 2024, comparativ cu trimestrul II 2024 au fost revizuite de la 100,0% la 100,1%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", menţionează sursa citată. 

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Brânză românească din lapte din străinătate. Importurile României au crescut în 2024 cu aproape 40% față de 2023

România a importat anul trecut cu 38,7% mai mult lapte de vacă brut faţă de 2023, în timp ce cantitatea de lapte colectată de unităţile de procesare de pe piaţa internă a crescut cu 4,6%, potrivit INS.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 4,95% în ianuarie. Produsele care s-au scumpit cel mai mult în ultimele 12 luni

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna ianuarie 2025, la 5%, de la 5,14% în decembrie, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică.

Plafonarea facturilor pentru electricitate și gaz ar putea fi prelungită. Scenariile analizate la Guvern

Schema de plafonare a facturilor pentru electricitate și gaz ar putea fi prelungită. Ministerul Energiei propune această soluție, în încercarea de a evita creșterea prețurilor pentru consumatori.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.