Tanczos Barna: Ar trebui să avem încasări suplimentare de 40-50 miliarde de lei în 2025. Unde ar putea crește salariile
Cu un deficit bugetar de 30 de miliarde de lei în numai două luni și o ordonanță-trenuleț “diluată”, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, spune că lucrurile pot merge într-o direcție bună, dar cu măsuri ferme de control.
Într-un interviu pentru Știrile PRO TV, oficialul declară că România trebuie să recâștige încrederea pierdută în 2024 în fața investitorilor și anunță o posibilă schimbare în sistemul de impozitare, pentru salariile mici. Tot în interviu, ministrul vorbește despre misiunea pe care o are la Finanțe ca despre un maraton.
Laura Culiță: Sunteți la trei luni de când ați preluat mandatul la Ministerul Finanțelor, cum arată în momentul de față această execuție bugetară, la aproape trei luni? După primele două luni, aveam deja un deficit de 1,6% din PIB, adică 30 de miliarde de lei.
Tanczos Barna: „Într-adevăr, deficitul la sfârșitul lunii februarie la era de 1,58%, cumva în parametri mai mic decât în 2024, februarie. Este în același timp un semnal clar că trebuie să continuăm măsurile de reducere a cheltuielilor și de ținere sub control a fiecărui fiecărui buget per ansamblu, la fiecare ordonator principal la ministere, la instituții. Avem de asemenea câteva semnale pozitive din piață pe încasări, o creștere economică, o încasare suplimentară pe impozit, pe salarii și pe contribuții la fondul de sănătate, la CAS. Deci aceste lucruri se văd din economie. Anul este lung, mai avem 10 luni din execuția bugetară, dar cred că avem deja câteva semnale pozitive și lucrurile pot merge într-o direcție bună, dar cu măsuri foarte ferme pe controlul și pe reducerea cheltuielilor de funcționare a statului.”
Cu ordonanța-trenuleț “diluată”, Ministerul Finanțelor tot așteaptă încasări suplimentare de 50 mld lei
Laura Culiță: Bugetul pe 2025 se bazează pe încasări suplimentare de 26 de miliarde de lei, dintre care 6-7 miliarde de lei, spuneați dvs., sunt venituri din ordonanț-trenuleț. Însă ulterior am văzut că unele dintre măsurile incluse în ordonanța trenuleț au fost, să zicem așa, mai diluate, mai diminuate. Vom reuși să atingem această țintă de 27 de miliarde de lei încasări suplimentare din măsuri fiscale care să nu cuprindă majorări de taxe și impozite?
Tanczos Barna: „Cu siguranță, încasările suplimentare vor fi mai mari decât 20 de miliarde. Ar trebui să realizăm undeva între 40 și 50 de miliarde încasări suplimentare, lucru posibil în 2025. Diluarea, să formulez așa, a măsurilor de restrictive din ordonanța de la sfârșitul anului 2024 se referă la posibilitatea de a crește salariile la companii care sunt profitabile, companii ale statului, dar care lucrează sau funcționează pe o piață concurențială.
De exemplu, Hidroelectrica contribuie semnificativ la buget și prin dividende și prin impozite plătite, n-aș avea o problemă, ca la Hidroelectrica, într-o competiție cu ceilalți producători de energie, să existe strict decizii economice, de profitabilitate și de aducerea celor mai buni specialiști la Hidroelectrica, ca să producă cât mai mult profit și să plătească dividende la stat. Și la alte companii, unde lucrurile sunt bine, în industria militară de exemplu, de armament, sunt câteva companii care deja lucrează în trei schimburi, acolo nu e o problemă să ai salarii mari dacă ai producție și vânzare si ești pe piață concurențială, ok, și ai profit, deci lucrurile trebuie analizate în context. Dar efectul ordonanței se văd și la agențiile de rating, am reușit să ne păstram încadrarea pe o economie stabilă, chiar dacă avem o perspectivă negative, care depinde foarte mult de situația politică și de execuția bugetară. Sunt cele două elemente foarte importante pentru outlook-ul negativ.”
„Cheltuielile trebuie ținute sub control și până acum suntem în grafic”
Laura Culiță. Cât de mult ne-a costat în privința costurilor de împrumut ale statului român instabilitatea politică, tot ce s-a întâmplat cu alegerile și nu numai, faptul că nici acum, de exemplu, Guvernul nu este clar în privința planului de reduceri de cheltuieli bugetare? Știm de planul cu cele 1.800 de posture din subordinea SGG-ului, însă în privința altor instituții, ministere nu știm care sunt rezultatele și nici măcar demersurile făcute, și-atunci vă întreb: cât de mult ne costă că din exterior nu se văd măsuri concrete de reducere a cheltuielilor bugetare?
Tanczos Barna: „Incertitudinea politică din decembrie s-a văzut foarte clar la mijlocul lunii ianuarie. În a 3-a săptămână am avut o creștere a dobânzilor pe piața internațională la împrumuturile pe care le-a luat România cu aproape un procent, adică de la 7 la 8%. Acest trend este invers, acum suntem pe o reducere a dobânzilor foarte clar. Săptămână de săptămână, avem o situație mai bună și la cât suntem acum suntem sub 7%, am coborât mai mult decât un punct procentual. Înseamnă o încredere din partea investitorilor și o stabilizare.”
Laura Culiță: Este totuși foarte ridicat.
Tanczos Barna: „Trebuie să vedem de unde a plecat. Am plecat de la aproape opt, am ajuns la 8 chiar la un moment dat, într-o săptămână din ianuarie, dar suntem pe un trend descrescător. Foarte important că am ieșit cu foarte multe emisiuni de obligațiuni spre populație. Tezaurul și Fidelisul sunt două produse căutate și plătim dobânzi din ce în ce mai multe către populație și nu către investitorii străini sau către bănci. Este un lucru foarte bun.
În ceea ce privește reducerea cheltuielilor, angajamentul Guvernul este ferm. Ați văzut controlul declanșat de domnul prim-ministru la toate ministerele cu privire la reducerea costurilor. Are echipa de control trimisă deja la ordonatorii principali de credite. La Ministerul Finanțelor ce facem? Noi controlăm prin limitele lunare și trimestriale cheltuielile. Pe mine, ca ministru al Finanțelor, nu trebuie să mă intereseze cum își gestionează, cum își face organizare internă un minister. Ministrul este responsabil pe ce conduce, fiecare minister, fiecare conducător de instituție. Eu trebuie să controlez cheltuielile și dacă la nivelul cheltuielilor suntem OK, management-ul intern este atributul fiecărui conducător. Este management-ul lor. Cheltuielile trebuie ținute sub control și până acum suntem în grafic și o să mergem în grafic în continuare. Toate ministerele trebuie să se aștepte la acest lucru.”
„Trebuie să recâștigăm încrederea pierdută 2024”
Laura Culiță: De ce nu s-au făcut aceste reduceri de costuri în privința bugetului? Pentru că de aceste restructurări vorbim de la jumătatea anului anul trecut.
Tanczos Barna: „Poza din decembrie nu este o poză plăcută din punctul de vedere al lui ministru al Finanțelor, cu un deficit de 8,6%, cu 3-4 majorări de salarii în 2024, cu impact pe 2025, cu majorarea pensiilor, cu impact pe 2025, cu foarte multe investiții pornite în 2024. Este o provocare maximă pentru ministrul Finanțelor, care trebuie să asigure echilibrul în continuare, să creștem investițiile și să avem o creștere economică bazată pe investiții și, în același timp, să avem sub control cheltuieli de funcțioare. Dar lucrurile sunt merg într-o direcție bună, din punctul meu de vedere. Avem angajament ferm în continuare în Guvern și din partea domnului președinte interimar Bolojan, pentru că am văzut și mesajele dânsului, și după ce se va termina acest provizorat, cu siguranță dânsul va veni înapoi în această barcă în care avem nevoie de atitudinea dânsului, de fermitatea dânsului. Avem și semnalele date de domnul prim-ministru Ciolacu și cu siguranță lucrurile pot fi ținute sub control. Este și foarte important pentru a recâștiga încrederea pe care România a pierdut-o în 2024. A fost un an greu, electoral, cu patru alegeri, cu situația politică destul de confuză în decembrie, dar putem să revenim pe un nivel normal de încredere și de stabilitate.”
Laura Culiță: Considerați, așadar, că 2024 a fost un an pierdut în privința măsurilor pe care statul ar fi trebuit să le ia pentru reducerea cheltuielilor bugetare?
Tanczos Barna: „N-aș putea să formulez așa, pentru că pacea socială este absolut necesară pentru dezvoltare economică solidă. Deci pacea necesară include și majorarea salariului minim. Înseamnă și pensii mai mari pentru cei care merită.”
„Am stabilit că în 2025, salariile și pensiile sunt înghețate”
Laura Culiță: Dar nu în 2025, pensii majorate în toamnă - deja înțeleg, nu mai este un scenariu.
Tanczos Barna: „Am stabilit că în 2025, salariile și pensiile sunt înghețate. Este un lucru stabilit pentru anul 2025 și trebuie să rămânem consecvenți pe deciziile luate. Astfel, nu putem să facem planificare. Este imposibil dacă din trei în trei luni ne schimbăm, regândim toată filozofia bugetară pe un an. Este imposibil. Acest lucru s-a întâmplat în 2024. S-a pornit cu ceva, s-a răzgândit guvernul, s-a mai făcut o majorare, s-a mai făcut o indexare, s-au mai făcut investiții și uite unde am ajuns. Deci, pentru a stabiliza lucrurile avem nevoie de fermitate, consecvență și decizii luate și respectate. Deci, pacea socială este necesară. Dezvoltare economică bazată pe investiții este necesară, dar este necesar și un echilibru care este asigurat în momentul de față prin bugetul pe anul 2025.”
„Taxele nu cresc în 2025”
Laura Culiță: Ați vorbit de președintele interimar Ilie Bolojan și aș vrea să vă întreb despre o declarație de-a domniei sale în care spune, citez, că “România este acum la răscruce. Fie taie din cheltuieli, fie mărește taxele sau atenție, ambele”. Cum vedeți această declarație făcută acum în 2025?
Tanczos Barna: „Are dreptate domnul Bolojan. Putem să reducem această filosofie de stabilitate și perspectivă bugetară la o propoziție de acest felul acesta. E nevoie de reducerea cheltuielilor, nu neapărat pe fiecare salariu, salariat în parte, anvelopa salarială trebuie ținută sub control. În cadrul acestei anvelope putem avem majorări de salarii la unii, stagnare la alții, pe merit. Dar acest sistem trebuie regândit din temelii, pentru că în sistemul public acest lucru e foarte greu de implementat, avem drum lung de parcurs până ajungem și la meritocrație în sistemul public. Dar per ansamblu, din punctul meu de vedere, al ministrului de Finanțe, anvelopa de personal salarială trebuie ținută sub control.
În ce privește taxele, e prematur acum să vorbim acum despre majorarea taxelor. În 2025, nu, pentru că așa am construit bugetul, suntem consecvenți pe această decizie, poate în a doua parte a anului putem vorbi de reforma sistemului fiscal, dar acolo putem discuta pe perspectiva de 7 ani, pentru că România are nevoie de un sistem fiscal care antrenează investițiile, care generează mai multe investiții în mai multe locuri de muncă și mai mulți contribuitori la bugetul de stat. Să nu luăm mult de la puțini, ci să luăm mai puțin de la mai mulți.”
Laura Culiță: Ce înseamnă să reducem evident din muncă la gri, din muncă la negru, ce facem, la ce măsuri v-ați gandit?
Tanczos Barna: „Inclusiv la aceste măsuri de reducere a zonei grei, inclusiv aducerea celor care sunt în zona asistaților sociale - să vină la muncă!”
„Cât mai multe facilități pe bază de contract de muncă și impozit mai puțin plătit decât să dăm ajutor social”
Laura Culiță: Cum îi veți convinge?
Tanzos Barna: Sistemul social de legat de muncă, cât mai multe facilități, de exemplu, pe bază de contract de muncă și impozit mai puțin plătit decât să dăm ajutor social. Mai mult, trebuie să ne focusăm și pe acele segmente care vor convinge mulți români să vină acasă. Avem milioane de români care sunt plecați, activi, tineri bine formați, trebuie să vină acasă, să contribuie la creșterea economică din România, nu din Germania, nu din Anglia. Și aici este foarte important că în ultimii 6-7 ani am recuperat foarte mult din decalajul dintre România și celelalte state membre. Suntem deja, dacă calculăm de la ultimul loc spre primul loc, undeva pe locul șapte, opt și suntem număr la umăr cu Polonia, am depășit Ungaria. Deci lucrurile trebuie să meargă bine în economie, dar trebuie stabilitate și pe partea fiscală.”
„Suntem printre țările care impozitează relativ puternic salariul mic și acolo trebuie să găsim soluții”
Laura Culiță: Vă gândiți la un sistem în care cei care vor fi aduși din această zonă în piața muncii să fie mai puțin impozitați, adică să scădeți pentru ei o parte din taxele pe salariu pe care urmează să-l încaseze?
Tanczos Barna: „Sunt de acord cu cei care spun că România ar trebui să-și păstreze pe cât posibil acest avantaj al forței de muncă. Relativ este ieftină. România nu mai este o țară cu forță de muncă ieftină. Suntem relativ ieftini în comparație cu statele din Europa de Vest, din Uniunea Europeană, din partea de vest. Deci acest avantaj competitiv poate fi păstrat dacă la salariile mici impozitarea, taxarea rămâne la un nivel mic. România e aici în dezavantaj comparativ cu celelalte state membre, nu la salariile de 4.000-5.000 euro, ci la salariile mici.
Și dacă o să vorbim de o reformă fiscală, acolo trebuie să ne concentrăm să avem o impozitare prin care stimulăm intrarea în câmpul muncii, cum se spunea pe vremuri, a celor care poate acum sunt asistați social sau nu au un loc de muncă sau au impresia că impozitul este prea mare pentru un salariu minim.”
Laura Culiță: La ce soluții v-ați gândit pentru că avem o cotă unică? Cum ar trebui să arate această impozitare pentru un salariu mic?
Tanczos Barna: „Suntem printre țările care impozitează relativ puternic salariul mic și acolo trebuie să găsim soluții. Vor fi soluții, sunt convins, dar este prematur să intru în detalii. Deduceri, sistemul de deduceri cu siguranță se poate aplica.”
Laura Culiță: Cam cum să fie - deduceri pentru ceri, pentru sănătate, pentru educația copiilor?
Tanczos Barna: „Nu cred că putem astăzi să intrăm în acest domeniu, cu siguranță undeva în a doua parte a anului vom discuta foarte mult despre modul în care sistemul de impozitare poate contribui la o politică a familiei, de susținere a familiilor și de contribuție la o creștere demografică în România. România are această problemă cruntă a scăderii demografice. Și dacă politicile fiscale, politicile publice, politicile economice nu vin în susținerea familiilor și nu vin în susținerea unei creșteri demografice, în 50 de ani o să avem o problemă și mai și mai cruntă.”
„Considerăm că tabloul Sfântul Sebastian de El Greco este proprietatea României”
Laura Culiță: România are în momentul de față în derulare proces la New York pentru recuperarea, pentru intrarea în patrimoniul național a tabloului El Greco “Sfântul Sebastian”. În ce stadiu suntem cu acest proces?
Tanczos Barna: „Sunt practic două procese în paralel. Avem o dată lupta juridică pentru a bloca vânzarea și acolo avem un succes. Până în iunie avem vânzarea blocată. Și avem un proces în care intervenim și noi, un proces pornit de prințul Paul pentru dreptul de proprietate asupra tabloului. România are tot interesul să recapete acest tablou. Considerăm că este proprietatea României și vom face toate demersurile necesare pentru a demonstra în instanță. Instanțele din America, din Statele Unite ale Americii sunt diferite de instanțele din Europa. Acolo lucrurile sunt un pic altfel. Din păcate, în anii 90, România aupierdut deja două procese similare în Statele Unite pe teme similare. Chiar acest tablou a făcut obiectul unor procese, dar vom face toate, vom lua toate măsurile și face toate demersurile pentru a demonstra faptul că România este proprietara acestui tablou și să-l recuperăm.”
Laura Culiță: Ce se va întâmpla dacă vom pierde acest proces sau ce se întâmplă după 1 iulie?
Tanczos Barna: „Eu sper să câștigăm. Avem suficiente argumente, acum depinde și de instanță, pentru că noi degeaba suntem convinși de adevărul nostru, dacă instanța o să decidă altceva, dar avem șansele noastre și le vom apăra în străinătate.”
Laura Culiță: Sunt semnale alarmante la nivel european, pentru că inclusiv președintele
interimar spunea: creșterea noastră economică s-a oprit. Împărtășiți această viziune?
Tanczos Barna: „N-aș spune că s-a oprit, suntem într-o perioadă complicată în toată Europa, deci nu este o perioadă obișnuită să spun așa. Avem această provocare cu cheltuielile pentru apărare. Avem provocarea păcii. Ar trebui să avem cât se poate de repede pace în Ucraina, ca să putem contribui și le a reconstrucția Ucrainei, să avem oportunități pentru companiile românești acolo. Deci lucrurile sunt destul de complicate. Încă nu este așezată nici relația SUA-UE pe tot ce înseamnă tarife, taxe vamale. Este o negociere continuă. Sperăm că lucrurile se așează. Economia este una robustă. Economia României este o economie performantă, robustă, care sunt convins că este și rezilientă și rezistă la asemenea provocări și suntem capabili să transformăm aceste provocări, oportunități.”
Ministru de două ori: maraton versus cursă de 5 km
Laura Culiță: Ultima întrebare - ați fost ministru al mediului. Dacă ar fi să comparați cele două fotolii, cum vă simțiți în fotoliul de ministru al finanțelor versus ministru al mediului?
Tanczos Barna: „Mă simt bine. Este ca și cum aș compara o alergare de cinci cu kilometri cu maratonul. Ai satisfacția, n-ai aceeași satisfacție la terminare, și 5 kilometri sunt grei dacă nu te antrenezi dar și maratonul poate oferi o satisfacție deosebită. Cam aceasta e diferența. Sunteți abia la începutul maratonului. Îl termin, nu am nicio problemă.”
Sursa: Pro TV
Etichete: buget, tanczos barna, ministerul finantelor,
Dată publicare:
29-03-2025 07:03
