Cum arată „noua reformă” a Pilonului II: Retrageri de 30% din total la pensionare și plăți eșalonate pe 8, nu pe 10 ani

Sunt schimbări și în ceea ce privește perioada de plată eșalonată a pensiei, care ar urma să scadă la opt ani, de la 10. Propunerile vor fi trimise Executivului, iar autoritățile au în plan să adopte proiectul de lege în următoarea ședință de Guvern.

Într-o dezbatere organizată în trei sesiuni diferite, sindicatele, patronatele și membri ai societății civile au venit cu propuneri diferite.

Reprezentații sindicatelor au cerut un sistem de garanții pentru plata sumelor și o majorare a procentului care poate fi retras la pensionare.

În forma actuală, proiectul prevede o tranșă de 25%, însă în urma discuțiilor autoritățile iau în calcul să mărească la 30% procentul. Există și o excepție - dacă suma din cont nu este mai mare de 15.300 de lei, de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public, atunci banii se retrag toți odată.

Citește și

Cu cât au crescut taxele și impozitele locale în marile orașe din România. „Scumpirea lui Bolojan” se resimte în toată țara

Dumitru Fornea, secretarul general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN: „Se poate duce și la 30%. Dacă nu ai educație financiară epuizezi tot fondul respectiv și pe urmă tot la stat ajungi. Undeva adevărul e la mijloc. Sunt niște țări care au mai mult”.

Guvernul vrea două tipuri de fonduri de plată

Conform proiectului, vor exista două tipuri de fonduri de plată: unul pentru pensii viagere, plătite pe toată durata vieții, iar celălalt pentru retrageri programate, care vor funcționa pe bază de conturi individuale pe o perioadă limitată. Perioada inițială era de zece ani, însă în urma criticilor, oficialii intenționează să o reducă la opt sau chiar șapte ani.

În prezent, se plătesc pensii din Pilonul II doar pentru românii care au ieșit la pensie și au acumulat contribuții din 2008 încoace. Plățile se fac sub formă de tranșe lunare sau sumă unică, în funcție de banii strânși și alegerea titularului.

Sabin Rusu, secretar general al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România: „Persoanele optează pe plata lunară până la suma de trei mii de lei, ca să nu fie impusă asigurării și contribuției de asigurări sociale de sănătate. Prin urmare sunt discuții și discuții”.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, iar mai bine de jumătate contribuie lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Adoptarea acestei legi este condiție de aderare a României la OCDE și este motivată de ieșirile masive la pensie așteptate în 2030.

Ştefan Daniel Armeanu, vicepreşedinte ASF: „România și întreaga Europă se confruntă cu o criză demografică, populația scade undeva cu 40%, la fiecare zece ani. Singurul sistem din România care poate să suplinească în acel moment scăderea ratei de înlocuire, scăderea ponderii în salariu este Pilonul II. Ori cu cât acum este mai mare, cu atât puterea de cumpărare în viitor va fi mai mică”.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în România sunt, în medie, opt pensionari la zece salariați. Totuși, situația diferă mult de la un județ la altul.

Dacă în București și Ilfov sunt doar patru pensionari la zece salariați, în județele Vaslui și Teleorman numărul pensionarilor îl depășește pe cel al salariaților.

Articol recomandat de sport.ro

Stadionul din Bacău: teatrul mort din centrul orașului! Cum mai arată „sufletul” fotbalului băcăuan