FT: România amenință Austria cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, din cauza blocării aderării la Schengen
Proiectul Neptun Deep este prins într-o dispută diplomatică din cauza opoziției Austriei de a permite României să intre în spațiul Schengen.
Compania austriacă OMV este coproprietar al zăcământului de gaze Neptun Deep din largul coastelor României, care ar putea pompa zece miliarde de metri cubi pe an, începând din 2027. Luna trecută, premierul Marcel Ciolacu a declarat că guvernul nu este dispus să modifice o lege care reglementează vânzările de gaze offshore, la care OMV s-a opus, atâta timp cât Austria continuă să se opună veto-ului intrării României în Schengen, conform Financial Times.
„Vom merge mai departe pe baza formei actuale a legii offshore, așa cum România va continua să își susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen, inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu își va schimba poziția”, a declarat Marcel Ciolacu jurnaliștilor după întâlnirea cu o delegație OMV la București, pe 18 septembrie.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În iunie, OMV a dat România în judecată în fața Curții Internaționale de Arbitraj după ce autoritățile române au modificat legea care reglementează vânzările de gaze offshore pentru a garanta un drept de veto al guvernului asupra contractelor private în „situații de urgență”. Statul român controlează 50 la sută din Neptun Deep, cealaltă jumătate fiind deținută de OMV Petrom.
Anterior, Ciolacu amenințase că va acționa Viena în instanță și va cere până la 2% din producția economică a țării sale ca despăgubiri, ca urmare a faptului că România a fost ținută în afara spațiului Schengen timp de peste zece ani după data inițială de aderare.
Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Financial Times că disputa nu ar trebui redusă la o „țâră pentru țâră”, în sensul că „voi ne dați Schengen, noi vă dăm gaze din Marea Neagră”. El a spus că legea gazelor permite guvernului să „intervină” în relațiile comerciale cu clienții privați în „anumite situații de urgență”, despre care OMV a afirmat că nu sunt pe deplin clare.
„Un punct forte cheie al UE în prezent este libertatea de a călători peste granițe”
Dar Burduja a mai spus că românii „au fost extrem de dezamăgiți” de faptul că nu au aderat la Schengen. Veto-ul Austriei „a părut o decizie politică ... care nu a avut nimic de-a face cu pregătirea țării noastre”.
OMV a refuzat să comenteze „deciziile politice”, adăugând că are „speranța” că România va fi primită în curând în zona Schengen. „Un punct forte cheie al UE în prezent este libertatea de a călători peste granițe”.
Compania a făcut lobby în liniște pe lângă guvernul austriac pentru a permite aderarea României și Bulgariei la Schengen. OMV are aproximativ 8.000 de angajați în România. Societatea sa mixtă din țară, OMV Petrom, în care este acționar majoritar, este cel mai mare contribuabil din România, cu aproximativ 7% din veniturile fiscale în 2022.
Un cadru superior al companiei a declarat că au fost relativ netulburați de amenințările recente venite de la București. Potrivit acestora, întreprinderea de gaze naturale a OMV din Marea Neagră era în siguranță, având în vedere importanța sa critică pentru securitatea energetică a României și a UE.
Austria se confruntă cu alegeri în 2024, iar partidul naționalist de dreapta dură Libertatea conduce în sondaje de un an, creând presiuni asupra guvernului de centru-dreapta al lui Karl Nehammer pentru a-și înăspri și mai mult poziția privind imigrația. Nehammer a declarat în repetate rânduri că România este incapabilă să își securizeze frontierele pentru a bloca intrarea imigranților ilegali.
De asemenea, România se confruntă cu alegeri anul viitor și nici nu poate da ușor înapoi.
„Puneți-vă în locul nostru și veți vedea că nu este corect și nu este plăcut să stăm la cozi la aeroporturi, la punctele de frontieră”, a spus Burduja. „Și impune un cost economic asupra țării, fără îndoială”.
Disputele privind legislația în domeniul gazelor nu sunt singurul motiv pentru care explorarea Neptun Deep ar putea fi încă departe de mulți ani. Pe măsură ce războiul s-a intensificat în Marea Neagră, cu atacuri ucrainene asupra Crimeei și cu Rusia care a lovit Odesa și porturile de pe Dunăre, faza de construcție care ar fi trebuit să înceapă anul viitor ar putea întâmpina provocări de securitate. Data țintă pentru exploatarea câmpului este 2027.
Cu toate acestea, Burduja a declarat că România este pregătită să ajute la apărarea proiectului Neptun Deep.
„Acest gaz, cu siguranță va consolida securitatea regională”, a spus el. „Nu este doar pentru România, ci pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Austria”.
„Este o investiție de 4 miliarde de euro care va reduce dependența europeană de gaz față de Rusia”, a spus Burduja. „Îmi imaginez că Rusia va privi cu atenție la modul în care evoluează această investiție și, dacă o poate întârzia sau opri, ar putea încerca acest lucru... România își va proteja teritoriul”.
Sursa: Financial Times
Etichete: romania, omv, austria, Schengen, Neptun Deep,
Dată publicare:
06-10-2023 16:42