Fermierii au început să cultive doar legume pe care le pot livra în cooperative sau la magazine
Micii fermieri încep să schimbe felul în care fac agricultură. Au înțeles că mai multe tipuri de legume cultivate în cantități mici pot fi vândute doar în piețe.
Astfel, ca să ajungă pe rafturile supermarketurilor și la contracte mai mari, au început să se limiteze la o legumă sau două din care să livreze cantități mai mari. Mulți se asociază și în cooperative, tot pentru că au acces mai ușor la marile lanțuri de magazine.
Fermierii renunță la a cultiva anumite legume
Un fermier din județul Dolj obișnuia să cultive ardei, castraveți și roșii. Producția din fiecare legumă nu era suficientă ca să poată asigura cererea unui supermarket, așa că a renunțat la două dintre ele.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Alin Badea, legumicultor: „Aveam 2.100 de metri împărțiți în trei solarii. Am cultivat roșiile să putem în sfârșit să intrăm și noi într-un supermarket. Prețul anul acesta a fost mai ridicat ca în ceilalți ani. De asta am și pus toate solariile cu tomate”.
Legumicultorul estimează că va avea un profit cu 20% mai mare față de ceilalți ani, grație recoltei bogate și a prețului mai mare.
În trecut, Gelu Borlovan își vindea legumele în piață. De trei ani, s-a asociat cu alți producători și conduce o cooperativă agricolă, iar clienții sunt numai supermarketuri. Și el a renunțat la două dintre legumele pe care le cultiva, ca să îndeplinească cererile magazinelor.
Gelu Borlovan, fermier: „Ne-am adaptat condițiilor, pentru că pe piața liberă foarte puține vânzări sunt”.
Într-o cooperativă, fiecare fermier cultivă doar legumele pe care trebuie să le livreze.
Răzvan Beraru, fermier: „Organizarea o facem în funcție de cererea de anul trecut, în așa fel, încât să avem mai mult decât anul trecut, dacă a fost cerere pe supermarket. Ne putem valorifica produsele mult mai repede”.
Gabriel Pîslaru, purtătorul de cuvânt al unui lanț de supermarketuri: „Magazinele cunosc preferințele clienților. Le pot furniza producătorilor detaliile necesare, astfel încât ei să producă ce își doresc cumpărtorii și, în felul acesta, să evite dublările inutile”.
Radu Șumălan, profesor al Universității de Științele Vieții din Timișoara: „Formele asociative au fost create cu scopul de a mări puterea de vânzare a producătorilor. Uniformizarea presupune că am o recoltă într-o cantitate mare, într-un anumit interval de timp scontat, iar după aceea, evident că vânzarea acestui produs se face mult mai ușor și la prețuri oarecum negociabile”.
Anul trecut, în România, funcționau peste 2.200 de cooperative agricole, dublu față de 2018.
