Factura la gaze, una dintre marile provocări ale românilor în această iarnă
Piața europeană de tranzacționare a gazelor s-a cutremurat după anunțul Germaniei, care a suspendat deschiderea gazoductului Nord Stream 2, ce ar fi adus gaz rusesc direct în Europa Occidentală.
Prețul de tranzacționare a urcat imediat, după ce la Bursa Română de Mărfuri tariful crescuse săptămâna trecută cu peste 100 de lei pentru un megawatt oră.
Piața gazelor din România era deja tensionată după ce, în ultimele săptămâni, mai mulți furnizori cu zeci de mii de clienți au renunțat la licență. Erau nevoiți să suporte diferența de tarife dintre prețul de piață, mai scump, și cel plafonat de statul român, mai ieftin.
Și-au lăsat consumatorii pe mâna Autorității de reglementare care a fost forțată să îi redistribuie. ANRE a reacționat și a anunțat că de la 1 noiembrie nu mai acceptă solicitări de retragere a licenței.
În aceste condiții, în doar șase zile, prețul mediu zilnic spot al gazelor, adică prețul de vânzare-cumpărare din momentul efectuării tranzacției, a crescut cu o treime de la 313 lei pe megawat-ora pe 10 noiembrie până la 417 lei pe 16 noiembrie, iar în ultimele ore de tranzacționare prețul a explodat ajungând până la 481 de lei. Dacă această creștere din primele cinci zile poate fi pusă pe seama problemelor de pe piața internă, majorarea de azi și ieri este rezultatul direct al incertitudinilor legate de alimentarea cu gaze a statelor europene în urma deciziei Agenției Germane de a suspenda procedura de aprobare a Nord Stream 2.
Decizia Germaniei a stârnit panică pe toate piețele europene unde prețul gazului a crescut instant cu până la 15%. Motivul? Gigantul rusesc Gazprom nu corespundea cerințelor legislației interne.
Gabriel Avăcăriței, redactor șef Energynomics: "Nu fac decât să ne întoarcă înapoi cu câteva săptămâni când aveam tendință de creștere accelerată a prețului la gaze naturale pentru Europa. Condițiile de bază rămân aceleași, anume această atitudine a Gazpromului de a nu interveni pentru a calma lucrurile, lucru pe care l-ar putea face, tocmai pentru a avea o atitudine de forță în relația cu Uniunea Europeană."
Noua conductă, a cărei construcție a fost terminată în septembrie, este sora geamănă a Nord Stream 1 și duce direct gaze din Rusia spre Germania pe sub Marea Baltică, ocolind Ucraina. Asta înseamnă că Ucraina pierde veniturile din taxa pe tranzitare, dar, mai important, Ucraina își pierde importanța în ochii vesticilor, în condițiile în care stabilitatea țării ar fi mai puțîn vitală pentru aprovizionarea cu energie a Europei. Mai ales că rolul Ucrainei ca țară de tranzit pentru gazele rusești a fost mereu un factor de presiune împotriva amestecului rusesc.
Washingtonul a privit mereu cu suspiciune un proiect care ar însemna o apropiere între Moscova şi Berlin. Mai mult, a existat mereu teama că Rusia va folosi acest proiect drept armă geopolitică. Recent, Kremlinul sugera că, dacă Germania aprobă rapid Nord Stream 2, Rusia ar putea trimite imediat cantități mai mari de gaze. Astfel ar fi fost atenuată actuala criză a gazelor prin scăderea prețului, dar ar fi crescut dependența Europei de gazul rusesc.
