Experimentul care demonstrează că paharele „biodegradabile'' nu dispar peste noapte în natură
Paharele, cănile sau pungile de unică folosinţă pe care scrie „bio-degradabil'' nu dispar peste noapte în natură. O femeie din Bucureşti are şi o dovadă în acest sens după ce a îngropat în pământ pahare de hârtie pentru cafea.
La 2 ani distanţă a fost suprinsă să constate că unele aveau de fapt şi o folie subţire din plastic în interior.
Experimente similare făcute de organizaţiile de mediu arată că şi multe dintre pungile bio-degradabile rezistă de fapt ani buni.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
O activistă pentru mediu a îngropat, în 2018, trei pahare de cafea. Unul obişnuit şi alte două pe care apărea cuvântul ,,biodegradabil”.
Arabela Trifoi: ”Mă aşteptam că dacă scrie pe ele biodegradabile, să nu mai găsesc nimic. Pur şi simplu să se degradeze în natură. Ce am găsit a fost în schimb o folie de plastic la paharul care nu era biodegradabil şi foliile din PLA, care este plasticul biodegradabil cum ar fi, intacte aproape, la celalate două pahare. El nu se degradaează şi se comportă ca un plastic normal deci s-a descompus cartonul de deasupra”.
Gabriel Mustatea, şef laborator ambalaje Institutul de Resurse Biolalimentare: ”Dacă acea folie încă rămâne e clar că acel produs a fost laminat cu un materai plastic oblsinuit. Probabil că nu era pe deplin biodegradabil”.
Asta înseamnă că astfel de obiecte ar trebui descompuse în fabrici speciale pentru obiecte aşa-zis biodegradabile. Însă în România, în acest moment, nu avem o astfel de fabrică. Între timp, Comisia Europeană vrea să impună nişte reguli clare pentru producători.
Gabriel Mustatea, şef laborator ambalaje Institutul de Resurse Biolalimentare: ”Ei ar trebui să furnizeze informaţii reale şi complete cu privire la materiile prime folosite în dezvoltarea amabalajului respectiv”.
Câţiva cercetători de la Universitatea Plymouth din Anglia au realizat un experiment asemănător. Şi au constatat că, după trei ani, aşa zisele pungi biodegradabile nu erau descompuse. Ba chiar mai puteau fi folosite.
Gabriel Mustatea: ”Un ambalaj 100% biodegradabil ar trebui să fie complet distrus într-un intreval de timp cuprins de obicei între 90 şi 180 de zile”.
Trei sferturi din totalul deşeurilor municipale care ajung să fie reciclate o reprezintă obiectele biodegradabile.
StirilePROTV
StirilePROTV
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
