Escrocherie cu deșeuri de 3,5 milioane de euro. Firme-fantomă au încasat bani pentru reciclări inexistente

Șapte firme fantomă, cu sedii în mai multe judeţe, dar coordonate din Timiş, declarau în acte că reciclau cantităţi uriaşe de ambalaje şi pet-uri, însă nu aveau nici angajaţi, şi nici utilajele necesare. Mai grav este, că aproape doi ani, nimeni nu şi-a dat seama.

Escrocheria a fost descoperită anul acesta, când inspectorii Antifraudă au mers pe teren şi au verificat şapte firme. Conform actelor, între 2018 şi 2019 s-ar fi ocupat de colectarea şi reciclarea unei cantităţi uriaşe de deşeuri de ambalaje şi pet-uri: 8.400 de tone.

„Deşi nu aveau personal angajat şi nici mijloace tehnice necesare gestionării deşeurilor, cei care operau în spatele acestor firme-fantomă raportau fictiv colectarea de la persoane fizice a deşeurilor de ambalaje de plastic/PET. Prejudiciul este de 3,5 milioane de euro", explică șeful serviciului antifraudă.

În centrul reţelei se afla o firmă cu sediul în judeţul Timiş, care coordona întreaga activitate frauduloasă şi raporta operaţiunile fictive. Un semnal de alarmă pentru inspectori a fost că firma respectivă avea capacitate de procesare a deşeurilor de 200 de ori mai mică decât cea necesară cantităţii de deşeuri pe care o declarase. În documente apăreau ca reciclate ambalaje şi pet-uri care ar fi încăput în 1700 de tiruri.

Citește și

Tone de gunoaie au acoperit cel mai frumos lac din Munții Apuseni. Autoritățile dau vina pe turiști

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Potrivit legislaţiei, producătorii din industria alimentară, de pildă, au obligaţia să recicleze un anumit procent din ambalajele din plastic, dar şi PET-uri. Dacă nu fac asta, trebuie să achite o taxă de 2 lei pe kilogramul de ambalaj către Fondul de Mediu. Ca să-şi atingă ţintele de reciclare şi, deci să nu achite taxa, producătorii încheie contracte cu organizaţii care să intermedieze colectarea şi reciclarea de deşeuri.

La rândul lor, aceste organizaţii - pe scurt OIREP - fac contracte cu firme specializate în colectare şi reciclare. În cazul descoperit de inspectorii ANAF, reţeaua de şapte firme nu a ridicat şi nici nu a reciclat nimic. În acte, în schimb, au declarat că s-au ocupat de o cantitate 8.400 de tone, pentru care au primit bani de la organizaţiile intermediare (OIREP). Astfel, Fondul de Mediu a fost prejudiciat de taxa pe ambalaje, pentru că doar în documente deşeurile au fost recuperate.

Valentin Krancevik, „Lets do it Romania”: „Acele deşeuri sunt raportate fictiv şi România nu-şi atinge ţintele de reciclare şi colectare, mai ales pe zona de ambalaje, unde părea că stăm bine. Deşeul este o afacere foarte bănoasă”

Şi în 2015, alte 41 de firme au fost descoperite de inspectorii antifraudă, după ce prejudiciaseră statul cu 56 milioane de euro prin reciclare fictivă.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5