Cercetările și rapoartele specialiștilor în protecția mediului arată fără dubiu impactul grav dezastrul pe care îl au deșeurile din plastic asupra planetei, contribuind astfel la o degradare fără precedent a mediului înconjurător.
De aceea, tot mai multe organisme internaționale și ONG-uri fac apel la guvernele lumii să adopte ample strategii naționale prin care să încurajeze și să faciliteze colectarea selectivă și reciclarea deșurilor, astfel încât să se evite o înecare a Terrei în plastic.
Dar, pe lângă asta, stă în puterea fiecăruia dintre noi să folosim cât mai puțin plastic, iar pe cel pe care îl folosim să-l colectam selectiv, astfel încât să nu contribuim și mai mult la răul deja făcut.
Potrivit studiilor de specialitate, realizate de organizații pentru protecția mediului, în prezent oceanele sunt poluate cu 11 milioane de tone de deșeuri, iar cantitatea de plastic se va tripla în următorii 20 de ani, dacă guvernele și companiile nu iau măsuri drastice pentru a reduce producția de astfel de deșeuri și pentru a le recicla.
Viața în plastic reciclat
De la masca pe care o purtam pe față în timpul pandemiei, la ambalajele de la mâncarea servită la birou, la paharul de cafea și punga în care ne cărăm cumpărăturile de la supermarket, viața noastră este ”înfășurată” în plastic. De la industria alimentară și până la medicină, plasticul este probabil cea mai folosită materie primă pentru a ne simplifica viața. Și deși este o invenție care a ajutat la dezvoltarea omenirii în ultimele decenii, folosirea lui în exces și proasta gestionare a deșeurilor ne-au adus în situația în care plasticul ne-a devenir dușman.
Dar, ca urmare a zecilor de ani de folosire în exces a plasticului, planeta se sufocă, iar acesta este momentul nostru să facem ceva pentru a nu ne sufoca și noi la rândul nostru.
La nivel mondial, marile companii desfășoară campanii de conștientizare a problemei poluarii cu plastic și de încurajare a colectării selective. Vestea bună este că, în mare parte, plasticul este reciclabil, iar multe dintre ambalajele folosite se pot transformate în haine, jucării sau covoare. Astfel, odată transformat în fire de poliester, plasticul poate fi reciclat de patru-cinci ori și poate fi refolosit în industria ambalajelor, cea auto sau industria chimică.
De exemplu, din 10 PET-uri reciclate poate fi făcut un tricou, pentru un hanorac fleece este nevoie de 14 PET-uri, iar pentru un pulover pot fi folosite 40. Sau miliardele de pungi de plastic de la supermarket pot deveni, în urma reciclării și procesării, bănci care pot fi amplasate în parcuri sau jucării pentru copii.
Ca parte a efortului mondial de limitare a folosirii plasticului, Grupul Schwartz, din care face parte și Lidl, și-a propus, odată cu lansarea strategiei internaționale REset Plastic, să folosească mai puțin platic, să recicleze mai mult și să educe și oamenii să facă la fel.
În consecință, Lidl România, s-a angajat ca, până în anul 2025, să reducă cu 20% cantitatea de plastic din ambalajele produselor marcă proprie și să ia măsuri astfel încât toate ambalajele produselor marcă proprie să fie în proporția maximă posibilă reciclabile.
De asemenea, din anul 2019, a exclus definitiv de la vânzare toate articolele de unică folosință din material plastic, cum ar fi paie, pahare, farfurii și tacâmuri.
Cum schimbăm comportamentul tinerei generații față de plastic
Mai mult, pentru a veni cu soluții concrete în lupta împotriva poluării cu plastic, The Institute și Lidl România au creat platforma ASAP, un program de responsabilitate socială care urmărește să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic, de la utilizare la colectarea selectivă și reciclare.
ASAP înseamnă Armata Selectării Atente a Plasticului și are ca obiectiv mobilizarea tinerei generații să ofere un exemplu pozitiv prin propriul comportament. Arma cea mai bună când lupți pentru schimbare sunt propriile acțiuni, iar prin conținutul și activitățile propuse de platforma ASAP, tinerii sunt determinați să conștientizeze că este în puterea lor să cumpere mai puțin plastic, să îl refolosească pe cel deja achiziționat și să îl colecteze corect pe cel care nu mai poate fi folosit.
Scopul final al proiectului este crearea unei comunități care acționează în privința utilizării responsabile și a colectării selective a plasticului, acțiuni pozitive care influențează mai apoi comportamentul întregii societăți. Totodată, proiectul demonstrează ușurință cu care pot fi luate zilnic decizii responsabile legate de plastic, cu un impact major și de durata asupra prezervării mediului înconjurător.
De asemenea, Lidl România dezvoltă, împreună cu Asociația MaiMultVerde, campania Cu apele curate, pentru combaterea poluării apelor cu plastic, care urmărește, între altele, activarea comunității locale din 10 orașe situate de-a lungul Dunarii în scopul revenirii și combaterii poluării cu plastic, a colectării și reciclării acestuia, precum și creșterea capacității ONG-urilor locale de a participa activ în procesul formulării de politici publice anti-plastic la nivel local.
Articol susținut de Lidl România.
Urmăriți Știrile Pro TV și pe Google News
Klaus Iohannis a invitat, duminică, preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Imaginile difuzate de postul german de televiziune MDR au arătat momentul în care presupusul atacator de la târgul de Crăciun din Magdeburg, Germania, este arestat de poliția germană.
Aura Șova a câștigat Vocea României 2024. După săptămâni în care vocea ei a răsunat în toate etapele show-ului, telespectatorii au decis ca trofeul și premiul în valoare de 100.000 de euro să ajungă la concurenta din echipa lui Tudor Chirilă..
Într-o lume a unei abundențe prin care omenirea nu a mai trecut până acum, risipa alimentară a devenit o problemă tot mai stringentă în ultimii ani.
Anul 2020 a fost, fără îndoială, un an atipic pentru noi toți, dar mai ales pentru elevii care au trecut la o formă de învățământ pe care n-au mai experimentat-o și care a făcut mai dificil accesul la educație.
Risipa alimentară este un fenomen cu care se confruntă toată lumea, iar România nu face excepție. Paradoxal am putea spune, în condițiile în care în țara noastră se află unele dintre cele mai sărace regiuni ale UE.