Recuperarea marilor prejudicii, o misiune complicata. Romanul care si-a infipt toporul in Jaguar inainte de a fi luat de ANAF

Reactia autoritatilor a fost greoaie sau a lipsit cu desavarsire - fie ca a fost vorba despre dosarul Hidroelectrica, Institutul de Cercetari Alimentare sau Rompetrol, creanta Libia.

Decidenti politici si guvernamentali, magistrati si politisti si, mai ales, autoritati fiscale, cu totii au inchis ochii in fata unor tunuri de milioane de euro.

Dosarul Hidroelectrica a fost unul dintre dosarele care a zacut ani de zile in sertarele procurorilor. Prejudicii insemnate au fost identificate in cursul procesului penal, iar sentinta a fost pe masura - ani grei de puscarie pentru cativa directori si pentru fostul ministru Codrut Seres.

Citește și

Esecul statului roman in lupta cu infractorii milionari. De ce nu a reusit ANAF sa recupereze din prejudicii pana in 2015

Cand a fost vorba despre bani a aparut o situatie absurda, valoarea bunurilor fostilor decidenti de la Hidroelectrica poprite sau puse sub sechestru depaseste cu putin un milion de euro, in conditiile in care prejudiciul inrefgistrat a fost de…104 milioane de euro. Cu banii pe care o sa-I recupereze statul n-o sa-si acopere nici cheltuielile de judecata care au fost mari pricinuite si de expertizelor nenumarate.

Cum s-a ajuns aici? Pe de-o parte procurorii au aplicat tardive masurile asiguratorii - de exemplu in conturile fostului director George Laviniu Asan procurorii au mai gasit in contul de valuta 35 de centi, iar in conturile lui Nicolae Opris, un alt director, doar un euro si 63 de centi.

Pe de alta parte, in aceasta frauda uriasa nicio persoana juridica, nicio firma, niciun baiat destept din Energie - adevaratii beneficiari ai jafului, niciunul dintre fostii ministri ai Economiei care au girat contractele nu au fost luati la intrebari de catre procurori.

Si seful DIICOT recunoaste ca efortul statului nu a fost intotdeauna concentrat pe recuperarea acestor produse provenite din infractiuni..

Daniel Horodniceanu, procuror-sef DIICOT: "Vedeti aici trebuie inceput cu paradigma in care am crescut ca procurori. E adevarat ca existau reminiscente dinainte de 89 cand principala a politiei si a Ministerului Public era tragerea la raspundere penala. Si daca ne uitam in cod astazi, si astazi vom vedea ca scopul actiunii penale este tragerea la raspundere penala, deci pedepsirea, tragerea la raspundere a celui inculpat."

Tudorel Toader: "Nu exista o filosofiei a punitiei prin luarea banilor. Exista societati europene care prefera sa ia banul inainte de a trimite in inchisoare. Si doare mai tare infractorul.

Ion Damian: "Din suma asta de 7 miliarde nici 30 la suta nu sunt acoperite de masuri asiguratorii, adica mai putin de o treime nu sunt acoperite de sechestrele puse de diverse parchete. Parchet, organe de urmarire penala, mentinute de instanta."

Codruta Kovesi: "De cand sunt sef in DNA, dar si inainte cand eram procuror general, niciodata, dar niciodata, nu am primit vreo sesizare de la ministerul Finantelor in care sa mi se spuna ca intr-o anumita cauza un procuror n-a instituit in mod corect si acesta este motivul pentru care nu se executa hotararile judecatoresti."

Cosmin Savu, corespondent Pro TV: "Dupa insistente am intrat in parkingul, depozitul ANAF-ului de aici din Bucuresti. Depozitul de masini. Sunt 134 de masini aduse, toate la gramada, de la executari silite, de la confiscari sau din sentinte penale. Din pacate pana la valorificarea lor este un drum foarte lung. Dureaza identificarea, evaluarea, scoaterea la vanzare. Majoritatea dintre aceste masini stau aici ani de zile. Si asta se vede si pe ele, se deterioreaza si costa bani."

Chiar daca se pun sechestre asiguratorii sau se fac confiscari, ani de zile nimeni n-a urmarit ce se intampla cu bunurile aflate in custodia statului.

In plus, infractorii nu-si cedeaza cu usurinta bunurile, chiar daca au fost sechestrate inainte de procuror. De exemplu, la Jaguarul asta, inainte de a-l ceda statului, proprietarul si-a infipt toporul. Nu mai valoreaza nimic si e o masa de fier vechi.

Pe langa parcarea aflata pe centura Bucurestiului, ANAF-ul are si alte locuri in care depoziteaza astfel de masini.

Ion Damian: "Am avut 35 de apartamente confiscate si din valorificarea lor am obtinut peste 4,5 milioane de euro. In paralel am avut masuri asiguratorii pe boxe si pe locurile de parcare si am obtinut si de acolo 500.000 - 600.000 de euro."

Abia anul trecut s-a infiintat la presiunile europene o agentie specializata - Agentia pentru administrarea bunurilor indisponibilizate - institutie care inca nu este pe deplin operationala.

Este clar ca nu a existat o vointa politica puternica, foarte sustinuta pentru infiintarea acestei agentii, desi Romania s-a angajat in cadrul MCV ca va infiinta o astfel de agentie.

Cornel Calinescu a fost director in Ministerul Justitiei si de ani de zile incearca sa pun pe picioare agentia care ar trebui sa aiba grija ca produsele sechestrate in timpul procesului penal sa nu se devalorizeze.

Acum se implementeaza un registru national care sa ajute autoritatile fiscale. O evidenta clara a evolutiei fiecarui bun in procedurile penale, de la momentul in care este identificat, evaluat, indisponibilizat.

Programul a fost sustinut de Elvetia care are un program de cooperare si ajutor a Romaniei - si pe una dintre axe s-a implicat in proiecte, pe care statul roman le-a pus mereu in coada prioritatilor.

Urs Herren, amabasadorul Elvetiei: "Ne-au solicitat ajutorul, pentru ca in Elvetia avem o institutie specializata, Institutul Basel pentru Guvernanta, printre cele mai bune din lume in acest domeniu."

Ambasadorul Elvetiei s-a implicat personal in proiectele ANABI.

Si nu doar elvetienii ne-au sustinut: parteneri din Franta, Marea Britanie sau Belgia au impartasit in numeroase sesiuni de specializare modelul lor de recuperare al produselor infractionale.

Si americanii au investit in pregatirea investigatorilor romani. George si Jerald sunt agenti FBI veniti sa sustina autoritatile romanesti.

Care sunt autoritatile responsabile pentru recuperarea averilor ilicite?

George Talos, asistentul ofiterului de legatura al FBI in Romania:
"Inainte sa raspundem, haideti sa definim ce inseamna confiscarea averilor pentru guvernul american. Inseamna confiscarea legala a proprietatilor de catre guvern, pentru ca proprietatea a fost folosita in facilitarea unei ilegalitati fie a fost obtinuta din venituri ilicite."

Gerald Burkin, agent Biroul FBI: "FBI-ul si alte agentii din SUA investigheaza activitatile criminale. In timpul anchetelor incercam sa identificam bunurile obtinute in urma activitatilor ilegale. Odata ce FBI-ul are astfel de informatii, le da mai departe Ministerului de Justitie si Procurorului General, pentru o eventuala condamnare si confiscarea averilor."

Experienta americanilor poate fi fructificata si in Romania, doar ca e nevoie de vointa.

Oricand legislatia si practica Americana poate fi un exemplu de urmat.

Activitatea de recuperare a fost ingreunata constant. S-a intamplat chiar ca Instantele de judecata sa uite sa trimita deciziile catre ANAF pentru a executa infractorii.

Pe langa sumele identificate prin sentinte definitive, exista si institutii care n-au incercat sa-si recupereze prejudiciile. Si vorbim iarasi de sume immense din buzunarul nostru.

Exista studii care arata cum coruptia submineaza statul de drept si increderea oamenilor in institutiile democratice, distruge competitia, scade nivelul investitiilor, reduce fondurile publice, creste saracia si pretul produselor si serviciilor catre populatie.

Sistemul judiciar inghite bani si nu pare deloc eficient - urmarirea penala si procesele in instanta costa sume enorme de la bugetul de stat, trimiterea in judecata si inchiderea infractorilor costa si ele.

A scazut numarul faptelor si infractiunilor penale, s-a schimbat in bine societatea, s-au recuperate prejudiciile si banii cheltuiti pentru savarsirea actului de justitie?

Raspunsul este: cu siguranta NU.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale