De ce se opune Austria aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen: Este vorba şi de securitatea cetăţenilor europeni
Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat marţi dimineaţa, într-o emisiune la postul public de televiziune, că Viena îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen.
Acesta a precizat că Austria nu are de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8 decembrie, invocând numărul mare de imigranţi care au ajuns în Austria şi nu fuseseră înregistraţi anterior prin ţările prin care au trecut.
Aflat la Tirana, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a confirmat ulterior această poziţie. Datele Frontex, agenţia europeană pentru protecţia frontierelor, arată însă că imigranţii ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România.
Ministrul de interne Gerhard Karner a dezminţit informaţiile potrivit cărora Austria ar putea ceda presiunilor la Consiliul miniştrilor de interne din UE care are loc în 8 decembrie la Bruxelles.
"În acest moment, refuzăm extinderea Schengen cu România şi Bulgaria", a spus ministrul, invocând proasta gestionare a fluxului de imigranţi.
De asemenea, nu va exista nici o aprobare condiţionată a aderării la Schengen, adică aderarea la vară, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii - a precizat un purtător de cuvânt al ministrului într-un interviu acordat cotidianului "Kleine Zeitung".
Protecţia frontierelor, spun oficialii austrieci, pur şi simplu nu funcţionează, iar Bulgaria şi România trebuie să fie tratate la pachet.
"În cursul anului, au ajuns la graniţele Austriei 110.000 de imigranţi ilegali, iar 75.000 nici măcar nu fuseseră înregistraţi. 40 la sută dintre migranţi au zburat direct la Belgrad, pentru a se îndrepta pe uscat spre Europa Centrală, alţi 40 la sută au venit prin Turcia, Bulgaria şi Serbia. O mică parte a ocolit gardul Ungariei de la graniţa cu Serbia şi a ales ruta prin România. Avem cele mai multe solicitări de azil pe cap de locuitor, aşa că trebuie să trimitem acest semnal de alarmă", a spus ministrul de interne Gerhard Karner, potrivit News.ro.
Aflat la Tirana, la summitul unde participă şi preşedintele Klaus Iohannis, cancelarul austriac Karl Nehammer a confirmat această poziţie a Austriei: „Ministrul de interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi. Asta înseamnă că au trecut pe la graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară internă, aşa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Karl Nehammer.
Austria se bucură că Suedia preia președinția Consiliului UE în ianuarie 2023
Şi ministrul austriac pentru Europa, Karoline Edtstadler, a reiterat marţi refuzul Austriei faţă de extinderea spaţiului Schengen. "Nu putem vota în favoarea extinderii spaţiului Schengen pentru că este vorba şi de securitatea cetăţenilor europeni", a declarat ea, după o întâlnire cu omoloaga din Suedia, Jessika Roswall, la Stockholm.
Suedia va prelua preşedinţia Consiliului UE în prima jumătate a anului 2023, iar Karoline Edtstadler crede că preşedinţia suedeză vine "la momentul potrivit pentru a aborda această problemă".
"Odată cu Suedia, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată de un stat care are multă experienţă în ceea ce priveşte afluxul de imigranţi. Prin urmare, sunt foarte încrezătoare că Suedia va face tot ce îi stă în putinţă, în timpul preşedinţiei, pentru a menţine această problemă în prim-planul agendei şi pentru a evidenţia soluţii", a declarat Edtstadler.
Ministrul austriac pentru Europa, care face parte din acelaşi partid conservator OeVP ca şi ministrul de interne şi cancelarul austriac, a deplâns, la rândul ei, faptul că spaţiul Schengen "nu funcţionează" şi a menţionat aceleaşi cifre - 75 la sută dintre solicitanţii de azil care au ajuns în Austria nu fuseseră înregistraţi înainte, deşi acest lucru era contrar legislaţiei europene.
Totuşi, Karoline Edtstadler spune că se bucură că acum există "o anumită frământare în dezbateri" şi că Bruxelles-ul a prezentat un plan de acţiune referitor la ruta balcanică de migraţie, pe care Austria l-a salutat. La nivelul UE, "rareori a existat un nivel atât de ridicat de atenţie" pentru problema migraţiei ca acum, a spus ea.
Miniştrii de interne din UE vor vota joi asupra extinderii spaţiului Schengen pentru a include România, Bulgaria şi Croaţia. În timp ce Olanda şi Suedia au renunţat la opoziţia faţă de extinderea Schengen către România, guvernul federal austriac încă o mai menţine.
Ce spun datele FRONTEX în privința rutelor imigrației ilegale
În timp ce în primele 9 luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creştere a imigraţiei de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, în România, în aceeaşi perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arată statisticile oficiale.
Datele FRONTEX indică foarte clar că migranţii ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest. România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migraţia de pe ruta Balcanilor de Vest trece prin România.
Concret, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii migraționiste, atât in ceea ce priveşte detecţiile şi şederile ilegale, cât şi în ceea ce priveşte prevenirea trecerilor ilegale. Astfel, se confirmă eficienţa măsurilor dispuse pentru controlul şi supravegherea frontierei, din moment ce numărul detecţiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din totalul detecţiilor raportate de Agenţia FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest. Este un argument solid că România nu se află pe principala rută aleasă de migranţi pentru a ajunge în spaţiul Schengen.
În ceea ce priveşte prevenirea mişcărilor secundare, Romania acceptă returnarea migranţilor ilegali din Ungaria şi Bulgaria în baza acordului de readmisie, şi nu pe baza acordului Dublin III, ceea ce confirmă buna cooperare cu autorităţile maghiare.
Ce au constatat experții când au verificat România
Dincolo de situaţia prezentată de aceste statistici, experţii din 15 state membre ale UE, din trei agenţii europene şi reprezentanţi ai Comisiei Europene au verificat, în luna octombrie, modul în care România gestionează frontierele externe şi asigură cooperarea poliţienească, modul în care realizează politica de returnare şi asigură funcţionarea Sistemului Informatic Schengen.
Concluziile experţilor au fost foarte clare: România a acţionat în mod adecvat pentru gestionarea eficientă a frontierelor externe. Există un lanţ clar de comandă şi control la nivel naţional. Cu numărul actual de poliţişti de frontieră instruiţi, cu echipamente de control la frontieră şi tehnologii de ultimă generaţie, România asigură o supraveghere şi controale la frontieră la un nivel de înaltă calitate, inclusiv verificări sistematice ale tuturor pasagerilor în bazele de date relevante. Cooperarea internaţională cu state vecine funcţionează bine, la fel şi cooperarea foarte activă cu Frontex, în ceea ce priveşte atât frontierele externe cât şi returnarea imigranţilor.
Cu vecinii săi, România a semnat acorduri operaţionale, care permit supravegherea şi urmărirea transfrontalieră, iar Sistemul de Informaţii Schengen a fost bine pus la punct în România şi funcţionează foarte bine de mai mulţi ani.
Echipa de experţi nu a identificat aspecte problematice cu privire la aplicarea ultimelor dezvoltări ale acquis-ului Schengen. Au fost verificate managementul frontierelor externe, cooperarea poliţienească, returnarea, Sistemul de Informaţii Schengen, vize, precum şi respectarea drepturilor fundamentale şi funcţionarea autorităţilor care aplică părţile relevante din acquis-ul Schengen.
România a trecut cu bine două evaluări tehnice voluntare în ultima vreme, chiar dacă trecuseră 11 ani de la ultima evaluare. Rapoartele elaborate de experţi au fost pozitive şi au confirmat că România îndeplineşte absolut toate cerinţele pentru a fi parte din spaţiul Schengen. Mai mult, concluziile misiunilor au evidenţiat că România este un exemplu de bune practici la nivel european în privinţa aplicării legislaţiei Schengen.
Austria, singurul stat care se mai împotrivește aderării României la Schengen
Alte state care mai aveau reticenţe în ultimul timp, precum Suedia şi Olanda, au fost convinse de argumentele aduse de România, după ce anterior Bucureştiul câştigase încrederea altor două state importante, Franţa şi Germania.
În 2 decembrie, Guvernul Suediei a obţinut sprijinul Parlamentului şi a primit mandat pozitiv pentru a vota aderarea României, iar Guvernul Olandei în urma şedinţei de guvern din 2 decembrie a transmis Parlamentului o scrisoare prin care informează că la Consiliul JAI din 8 decembrie va vota pentru aderarea României. Scrisoarea Guvernului Olandei conţine pe larg concluziile favorabile din rapoartele misiunilor recente de evaluare, precum şi aspecte pozitive privitoare la MCV, fiind exprimată aprecierea pentru atitudinea deschisă a autorităţilor române, respectiv pentru paşii întreprinşi în domeniul statului de drept şi combaterii corupţiei.
Aşa se face că în prezent, există o singură ţară, Austria, care exprimă în continuare rezerve în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen. Politicienii români spun că asta se întâmplă din raţiuni ce ţin mai mult de agenda politică internă. Ca urmare, şansa României la Consiliul JAI din 8 decembrie este la distanţă de un singur vot. O nouă amânare a aderării României la Spaţiul Schengen ar contribui la creşterea unui sentiment de euroscepticism în rândul românilor şi la sentimentul că sunt cetăţeni europeni de mâna a doua, subliniază analiştii.
De ce este importantă aderarea la Schengen
Aderarea la spaţiul de liberă circulaţie Schengen aduce avantaje atât economice, cât şi pentru cetăţenii obişnuiţi. În ţările care fac parte din spaţiul Schengen sunt eliminate controalele la frontiere. Trecerea dintr-un stat în altul este, practic, o călătorie în interiorul aceleiaşi ţări. Cei care călătoresc cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală nu vor trebui să se mai prezinte la controlul paşapoartelor.
Pentru economie este important că vor dispărea timpii de aşteptare pentru TIR-uri la punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria şi Bulgaria (dacă ar fi admisă şi ea), şi cu Grecia.
În prezent la Spaţiul Schengen au aderat 26 de ţări. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein, în timp ce patru state - România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru - sunt membre UE, dar nu au fost admise în Schengen.
