Curtea Supremă sesizează CCR asupra modificărilor la legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

62148961
Agerpres

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Decizia a fost luată în prezenţa unui număr de 74 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute, precizează Curtea Supremă, într-un comunicat de presă emis joi.

”Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite că se impune a se examina de către Curtea Constituţională dacă adoptarea actului normativ în discuție s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art.61 alin.(2) și ale art.75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, în coordonatele trasate prin Decizia nr.679/2020 a Curții Constituționale, dar și prin jurisprudența anterioară a acesteia , întrucât forma adoptată de Camera Deputaților (Camera decizională) modifică substanțial obiectul de reglementare și configurația legii adoptate de Senat, în calitate de Cameră de reflecție”, arată ÎCCJ.

”Totodată, sesizarea privește neconstituționalitatea dispozițiilor articolului unic pct.4 (art.10 alin.(12) din Legea nr.241/2014) în raport cu prevederile constituționale ale art.1 alin.(5) din legea fundamentală, sub aspectul exigențelor privind calitatea legii, astfel cum a fost conturat acest principiu în jurisprudența Curții Constituționale și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, întrucât, contrar cerințelor impuse de art.1 alin.(5) din legea fundamentală, dispozițiile textului de lege arătat nu permit stabilirea, în mod clar, precis și previzibil, care sunt inculpații care beneficiază de dispozițiile art.10 din Legea nr.241/2015.

În exercitarea atribuției sale constituționale și legale privind sesizarea jurisdicției constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare, Înalta Curte de Casație și Justiție rămâne consecventă necesității exercitării acesteia exclusiv pentru considerente legate de asigurarea supremației Constituției și a legii, precum și a calității legii, având în vedere efectele directe pe care astfel de chestiuni le au ulterior pentru cetățenii implicați în proceduri judiciare, examinarea efectuată de către Secțiile Unite vizând exclusiv aspecte de legalitate și nepunând în discuție opțiunile de politică legislativă, care rămân incluse în marja suverană de apreciere a Legislativului”, precizează Curtea Supremă.

Ce prevede proiectul adoptat de Camera Deputaților

Şi Ministerul Justiţiei a cerut Guvernului atacarea la CCR a legii care prevede posibilitatea înlocuirii pedepsei cu închisoarea pentru cei inculpaţi pentru evaziune fiscală dacă prejudiciul este până la 100.000 de euro şi dacă îl achită integral.

Proiectul adoptat, marţi, de Camera Deputaţilor prevede:

• art. 10, alin. (1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amendă.

• În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;

• Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) şi (1 prim).

Deputatul USR Stelian Ion i-a invitat pe colegi să sesizeze CCR cu privire la actul normativ adoptat, deoarece această lege în forma în care este acum nu poate fi şi nu ar trebui promulgată, fiindcă instigă la evaziune fiscală.

Articol recomandat de sport.ro
„Rusia suferă primele înfrângeri!” Lovitură puternică primită de armata lui Putin
„Rusia suferă primele înfrângeri!” Lovitură puternică primită de armata lui Putin
Citește și...
Un bărbat a fost amendat, după ce şi-a alungat de acasă soţia care intrase în carantină

Un piteştean a fost amendat de poliţişti după ce şi-a alungat de acasă soţia, care revenise din străinătate şi intrase în carantină la domiciliu.

Județele cu cele mai multe cazuri noi de COVID-19. Incidență de 6,64 la mie în Capitală

Coronavirus România, 17 decembrie. Rata de infectare cu noul coronavirus în Bucureşti, cumulată la 14 zile, este de 6,64 la mia de locuitori, în scădere faţă de ziua anterioară, când s-a înregistrat 7,01 la mia de locuitori.

Lista actualizată a țărilor din zona galbenă. Se impune carantina la intrarea în România

Zeci de ţări rămân în zona galbenă, care presupune carantina la domiciliu pentru 14 zile la revenirea din acestea.

Recomandări
Autostrăzile care au ieşit din PNRR: Ce se întâmplă cu proiectele întârziate şi cât va plăti România pentru ele

A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea au ratat termenul-limită al PNRR, dar șantierele nu se opresc.

Inflația din zona euro a urcat la 3,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. BCE ar putea majora dobânzile

Rata anuală a inflației în zona euro a trecut pragul de 3% în luna august, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul creșterii prețurilor la energie, ceea ce conferă un nou argument pentru o nouă majorare a dobânzilor de către BCE.

Nicușor Dan, despre situația din România: „A fost o criză politică care ne-a depăşit previziunile”

Președintele Nicușor Dan le-a spus diplomaților, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, că nu s-a așteptat ca această criză politică, provocată după demiterea Guvernului Bolojan, să dureze atât de mult.