CCR discută sesizarea Guvernului asupra legii de acordare a stimulentelor de risc pentru profesori în perioada pandemiei
Curtea Constituţională a României (CCR) s-ar putea pronunţa, miercuri, pe sesizarea asupra Legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, dar și în privința altor teme.
Sesizarea a fost transmisă Curţii Constituţionale de parlamentari de la PNL, transmite Agerpres.
Pe 6 mai, plenul Camerei Deputaţilor a dat vot favorabil proiectului de lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne.
Deputaţii au adoptat un amendament respins iniţial de comisiile de specialitate, potrivit căruia, „prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 de lei, suma totală de rambursat de către consumator nu poate depăşi dublul sumei împrumutate''. Articolul 5 prevede că "dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR".
Potrivit unui alt amendament, creditor financiar este o instituţie de credit autorizată de Banca Naţională a României, o sucursală din România a unei instituţii de credit străine, o instituţie financiară nebancară sau o entitate care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe.
Un articol modificat de deputaţi prevede că „dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de două puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă; în cazul în care creditorul financiar este o instituţie financiară nebancară, dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăşi dublul dobânzii de referinţă practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă''.
Un alt amendament stipulează că dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR.
Sesizarea Guvernului asupra legii de acordare a stimulentelor de risc pentru profesori în perioada pandemiei - pe agenda CCR
CCR dezbate, miercuri, și sesizarea Guvernului asupra legii pentru acordarea unui stimulent de risc personalului din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea noului coronavirus.
La începutul lunii noiembrie, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea actului normativ.
Proiectul de lege, adoptat de Camera Deputaţilor pe 13 octombrie, prevede acordarea unui stimulent de risc cadrelor didactice, precum şi personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, din învăţământul particular acreditat şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, în cuantum de 2.000 de lei lunar, respectiv de 1.500 de lei lunar, pe durata stării de alertă şi a stării de urgenţă, pentru implicarea şi expunerea în faţa riscului răspândirii SARS-CoV-2.
„Începând cu anul şcolar/universitar 2020/2021, pe perioada stării de alertă/stării de urgenţă instituite ca urmare a situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea SARS-CoV-2, personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, precum şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, beneficiază de un stimulent de risc după cum urmează: a) în cuantum de 2.000 de lei lunar, pentru personalul didactic; b) în cuantum de 1.500 de lei lunar, pentru personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic. Stimulentul de risc se acordă pe durata desfăşurării cursurilor aferente anului şcolar/universitar pe perioada stării de alertă/stării de urgenţă, proporţional cu timpul în care persoanele din categoriile prevăzute îşi desfăşoară fizic activitatea în cadrul unităţilor de învăţământ în prezenţa antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor/studenţilor", prevede actul normativ.
Potrivit acestuia, lista persoanelor care beneficiază de stimulentul de risc se stabileşte lunar, prin decizie a conducătorului unităţii de învăţământ, care este responsabil pentru întocmirea ei şi are obligaţia de a o comunica inspectoratului şcolar.
Stimulentul de risc prevăzut de acest proiect de lege nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuţiei asiguratorii pentru muncă, reglementată la titlul „Contribuţii sociale obligatorii" din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
CCR discută sesizarea preşedintelui Iohannis asupra Legii privind camerele agricole
Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind camerele agricole.
La finalul lunii octombrie, şeful statului a transmis Curţii Constituţionale o sesizare asupra Legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.
„Prin modul de adoptare, dar şi prin conţinutul normativ, legea menţionată contravine unor norme şi principii constituţionale", se arată în sesizare.
Parlamentul a transmis această lege şefului statului, în vederea promulgării, pe 12 octombrie.
Şeful statului susţine că această lege contravine art. 1 alin. (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie. El precizează că, din analiza fişei parcursului legislativ al legii, precum şi din conţinutul formulei de atestare a adoptării actului normativ, rezultă că printr-o lege ordinară a fost abrogată o lege organică.
„Dacă, potrivit jurisprudenţei instanţei constituţionale, dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică, cu atât mai mult însăşi legea organică nu poate fi abrogată în integralitate printr-o lege cu caracter ordinar", explică Iohannis.
Şeful statului precizează că Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al intervenţiilor legislative preconizate.
El menţionează că era necesar să existe o colaborare reală între Guvern - care să asigure adaptarea măsurilor prin raportare la situaţia economică a României în contextul eforturilor conjugate pentru combaterea epidemiei de COVID-19 - şi Parlament, dar comisia permanentă din cadrul Camerei Deputaţilor a omis să solicite Executivului elaborarea fişei financiare.
„În concluzie, în ceea ce priveşte legea supusă controlului de constituţionalitate, prin care se introduc norme cu impact direct asupra bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, implicit, asupra bugetului de stat, considerăm că nu au fost îndeplinite cerinţele constituţionale şi legale referitoare la informarea Guvernului şi la solicitarea fişei financiare de către Camera decizională în care au fost propuse şi adoptate amendamente, astfel că la adoptarea legii criticate s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, ceea ce contravine prevederilor art. 111 alin. (1) şi art. 138 alin. (5) din Constituţie referitoare la stabilirea sursei de finanţare", se precizează în sesizare.
În sesizarea la CCR se arată că prin utilizarea sintagmei „organizaţii private de interes public" pentru camerele agricole şi nu a celei de "organizaţii neguvernamentale cu statut de utilitate publică", corelativ cu obligaţia înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, nu se poate stabili cu claritate care va fi natura juridică a camerelor agricole ce urmează a fi înfiinţate.
„Dintr-o altă perspectivă, soluţia legislativă preconizată nu se justifică prin raportare la o nevoie socială reală şi nici nu pare a porni de la un deziderat social prezent şi de perspectivă sau de la insuficienţele legislaţiei în vigoare, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000. Totodată, norma potrivit căreia 'consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situaţie care priveşte domeniul de activitate al acestora', inclusiv de către autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale, are un grad nepermis de generalitate, ceea ce creează impredictibilitate în aplicare. În plus, norma nu prevede care ar fi sancţiunea juridică în ipoteza nerespectării obligaţiei de consultare", mai explică preşedintele.
În opinia sa, este inadmisibil ca o entitate privată să preia atribuţii şi personal de la unele instituţii publice şi să se subroge în drepturile şi obligaţiile acestora. Mai mult, adaugă el, legea criticată nu prevede în concret care sunt acele instituţii publice de la care se vor prelua de către camerele agricole unele atribuţii şi nici nu intervine asupra actelor normative ce reglementează activitatea acelor instituţii.
Şeful statului solicită CCR să constate că Legea privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală este neconstituţională.
CCR s-ar putea pronunţa pe sesizarea privind legea care interzice referirea la identitatea de gen în şcoli
Curtea Constituţională s-ar putea pronunţa, miercuri, pe sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea articolului 7 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, prin care se interzice în instituţiile de învăţământ referirea la identitatea de gen.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, legea contravine unor prevederi constituţionale referitoare la statul de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat.
Legea interzice în unităţile, instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, activităţile "în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi", precum şi a activităţilor care contravin principiilor prevăzute la art. 3 al Legii 1/2011.
Preşedintele Iohannis afirmă că legea sesizată la CCR contravine articolului 29 privind libertatea conştiinţei din Legea fundamentală.
„Considerăm că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate se impune un stereotip/clişeu în ceea ce priveşte rezultatul cercetării unor anumite teorii/opinii, care trebuie să fie unul şi acelaşi, să se încadreze într-un tipar şi să nu se orienteze într-un anumit sens sau scop, în caz contrar, sancţiunea fiind interzicerea activităţii de răspândire a respectivelor teorii/opinii în mediul specific educaţional. În cazul de faţă, învederăm că soluţia Parlamentului de a impune prin lege ce activităţi, teorii sau opinii şi cu ce scop se pot constitui acestea în activităţi educative care să poată fi desfăşurate în unităţile de învăţământ şi, prin urmare, ce discipline se pot studia în mediul şcolar sau academic contravine libertăţii individuale de conştiinţă întrucât, prin această formă, dispoziţia normativă este de natură să îngrădească libertatea de gândire şi a opiniilor", susţine Klaus Iohannis.
Şeful statului aminteşte că, potrivit art. 29 alin. (1) şi (2) din Constituţie, individul se bucură de libertatea neîngrădită a gândirii şi opiniilor, libertatea conştiinţei fiind garantată.
„Întregul sistem educaţional trebuie să fie deschis pentru idei, opinii şi valori, statul trebuind să se abţină de la adoptarea unor soluţii legislative care pot fi interpretate ca lipsite de respect faţă de convingerile persoanelor, respectiv părinţilor sau tutorilor legali. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. De aceea, în organizarea activităţilor de învăţământ, statul trebuie să vegheze la respectarea acestor libertăţi, consacrând posibilitatea elevilor/studenţilor majori de a participa la studierea anumitor discipline, teorii sau opinii, ori de a înţelege sau gândi un anumit concept, respectiv rezultat, potrivit propriei lor convingeri", se mai arată în sesizarea transmisă CCR.
Totodată, Iohannis apreciază că legea în discuţie contravine şi prevederilor constituţionale referitoare la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, la cele privind asigurarea accesului la învăţătură, dar şi la prevederile Legii fundamentale cu privire la protecţia copiilor şi tinerilor.
„Prin impunerea unei condiţii pentru interzicerea, în unităţile de învăţământ, a activităţii în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, anume aceea ca această teorie/opinie să fie înţeleasă ca un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi, legea dedusă controlului Curţii Constituţionale este de natură să determine excluderea din sfera beneficiarilor dreptului la educaţie pe aceia care ar dori studierea teoriei/opiniei identităţii de gen, circumstanţiată însă, în mod subiectiv, de către legiuitor, în funcţie de modul în care aceasta este înţeleasă", explică preşedintele.
De asemenea, potrivit şefului statului, legea încalcă prevederile din Constituţie referitoare la autonomia universitară, dar şi articole privitoare la libertatea de exprimare şi interzicerea cenzurii.
În sesizarea transmisă CCR se arată că anumite prevederi ale legii "instituie o normă care este de natură să determine restrângerea dreptului la liberă exprimare, prin aceea că aplicarea sa se realizează în funcţie de criteriul subiectiv al exprimării unei anumite teorii/opinii, într-un anumit sens, expres prevăzut de lege".
Mai mult, şeful statului spune că prin modificările şi completările aduse Legii nr. 1/2011 "se creează un cadru legislativ confuz, cu reglementări şi condiţionări diferite pentru aceeaşi ipoteză normativă - materia identităţii de gen, ceea ce afectează claritatea şi predictibilitatea legii", aspect contrar cerinţelor de calitate a legii, instituite prin Constituţie.
Sesizarea pe legea prin care permisul de vânătoare se obţine după şase luni de stagiatură - la CCR
Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii prin care permisul de vânătoare se poate obţine după şase luni de stagiatură.
La finalul lunii octombrie, şeful statului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic 407/2006.
Actul normativ prevede că persoana care solicită permis de vânătoare trebuie să fi efectuat şase luni de stagiatură sub îndrumarea unei organizaţii vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris, iar vânătoarea se poate realiza şi cu păsări de pradă.
„Prin modul în care a fost adoptată însă, precum şi prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 din Constituţie", afirmă şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate.
Preşedintele Iohannis arată că Senatul a respins propunerea legislativă iniţiată de nouă parlamentari de la PNL, PSD, ALDE, PMP, precum şi de patru senatori neafiliaţi, care viza procedura de obţinere a despăgubirilor în cazul prejudiciilor produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, precum şi modalitatea folosirii pe timp de noapte a mijloacelor de vizualizare moderne pentru vânarea speciilor mistreţ, şacal şi vulpe.
Şeful statului subliniază că, în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaţilor a eliminat toate dispoziţiile introduse de iniţiatori şi a operat modificări ce se îndepărtează de la obiectul avut în vedere de aceştia, modificând durata stagiului pentru dobândirea permisului permanent de vânătoare şi introducând un nou mijloc de practicare a vânătorii - păsări de pradă.
„Apreciem că, în cazul de faţă, Camera Deputaţilor a realizat modificări şi completări de concepţie a reglementării, ce sunt de natură să determine încălcarea principiului bicameralismului. Astfel, constatăm că în Camera decizională s-au produs modificări şi completări de esenţă faţă de forma iniţiatorului şi, implicit, de forma primei Camere sesizate", se arată în sesizarea la CCR.
Preşedintele punctează că modificările realizate prin intermediul celor 12 amendamente adoptate de Camera decizională reprezintă deosebiri "majore" de conţinut faţă de forma iniţiatorului, acest lucru fiind cu atât mai mult valabil cu cât Senatul, în calitate de Cameră de reflecţie, a respins legea. El atrage atenţia că modificările operate de Camera decizională au determinat şi o configuraţie semnificativ diferită, forma iniţiatorului cuprinzând trei articole, dintre care primul avea un număr de şase puncte, iar forma adoptată de Camera decizională cuprinde un articol unic cu două puncte, ceea ce dovedeşte că şi acest criteriu este îndeplinit în analiza încălcării principiului bicameralismului.
În opinia şefului statului, legiuitorul nu a respectat dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 24/2000 cu privire la contradictorialitatea dispoziţiilor, deoarece, potrivit reglementării nou introduse, practicarea vânătorii cu păsări de pradă este autorizată, însă, conform dispoziţiilor în vigoare, aceasta constituie infracţiune de braconaj.
Astfel, el indică faptul că în cazul intrării în vigoare a legii deduse controlului de constituţionalitate, în acelaşi act normativ se vor afla două dispoziţii contradictorii, aspect ce conduce la imposibilitatea aplicării cu privire la modalitatea de practicare a vânătorii cu păsări de pradă.
Preşedintele Iohannis solicită CCR să admită sesizarea şi să constate că actul normativ este neconstituţional în ansamblu.
