Judecătorii CCR au admis sesizarea PNL privind modificarea Legii salarizării
Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea PNL referitoare la modificarea şi completarea Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
”Pentru pronunțarea acestei soluții, Curtea a reținut, în esență, că legea examinată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) din Constituție.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Totodată, întrucât prin același act normativ sunt angajate cheltuieli suplimentare asupra bugetului de stat, ar fi trebuit, pe de o parte, să se solicite informarea Parlamentului de către Guvern și, pe de altă parte, să se stabilească sursa de finanțare, în acord cu cerințele art.111 alin.(1) teza a doua și, respectiv, ale art.138 alin.(5) din Legea fundamentală.” - se arată în comunicatul judecătorilor CCR.
Liberalii au arătat în sesizare că legea salarizării încalcă principiul bicameralismului, în contextul unei forme semnificativ diferite a legii adoptate de Camera Deputaţilor în raport cu cea adoptată de Senat, a unor deosebiri majore de conţinut juridic între cele două forme, cât şi reglementarea unor elemente importante care se abat de la obiectivul urmărit de iniţiatori.
De asemenea, ei au invocat şi încălcarea principiului responsabilităţii fiscal-bugetare.
"Prin stabilirea unor sporuri care în prezent nu sunt reglementate prin legea salarizării unitare, Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Parlamentul procedează la modificarea implicită a Legii 5/2020, Legea bugetului de stat pentru anul 2020, deoarece sunt evidente implicaţiile bugetare ale adaosurilor salariale reglementate prin dispoziţiile de completare adoptate de Camera decizională, Camera Deputaţilor. În contra dispoziţiilor constituţionale şi jurisprudenţei Curţii, legiuitorul a ales să adopte legea fără consultarea Guvernului cu privire la impactul reglementării asupra Legii 5/2020 privind bugetul de stat pentru anul 2020, cu modificările şi completările ulterioare, nesolicitând fişa financiară obligatorie", se menţionează în sesizare.
