Cum s-ar putea rezolva problema urșilor din România. “Dacă îi împușcăm, nu rezolvăm nimic”
România este una dintre puținele țări din Europa care mai păstrează păduri multiseculare și o biodiversitate impresionantă. Dar tăierile ilegale, extinderea localităților și gestionarea greșită a deșeurilor pun în pericol acest echilibru natural.
Invitată la emisiunea PRO Verde, Orieta Hulea, directorul general al organizației de mediu WWF România, spune că e nevoie de o schimbare de mentalitate: să protejăm pădurile și să învățăm să trăim în echilibru cu animalele sălbatice, nu împotriva lor.
„Sunt păduri care au reușit să reziste în timp, păstrându-și compoziția naturală, valoarea și funcțiile atât de importante pentru noi – aer, apă, biodiversitate”, spune Orieta Hulea.
România deține 3% din suprafața pădurilor din Europa, iar unele dintre ele sunt considerate adevărate relicve naturale. Doar 80.000 de hectare se află însă în prezent în Catalogul Național al Pădurilor Virgine, o cifră mică în raport cu potențialul țării.
„Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 vine cu o țintă de 10% non-intervenție, iar noi sperăm la o triplare a suprafeței protejate, până la 700.000 de hectare”, explică reprezentanta WWF.
Urșii din Carpați, victimele dezvoltării haotice
Tot mai des, urșii ajung în sate și orașe, iar pentru mulți oameni pare o problemă fără soluție. Hulea atrage atenția că nu animalele sunt vinovate – ci pierderea habitatului și intervențiile greșite ale oamenilor.
„În România nu vorbim foarte mult de defrișări, ci de tăieri ilegale și de pierderea conectivității între habitate. Ursul are nevoie de spații mari pentru hrană și adăpost”, explică Hulea.
WWF avertizează că accesul excesiv al oamenilor în pădure, hrănirea artificială a vânatului și gunoaiele din localități contribuie la comportamentele problematice ale urșilor.
„Ursul este un animal oportunist, foarte inteligent. Dacă găsește hrană ușor, revine, și asta înseamnă condamnarea lui, pentru că devine un urs-problemă,” spune oficialul WWF.
„Dacă îi împușcăm, nu rezolvăm problema”
Hulea spune că organizația pe care o conduce promovează prevenția incidentelor, nu eliminarea urșilor.
“Trebuie investit foarte mult în măsuri de prevenție - garduri electrice, câini antrenați să păzească la stâni. Educarea populației este un aspect foarte important - implicarea comunităților locale în a înțelege problematica urșilor, de ce vin în zonele respective”, spune Hulea.
Proiectele implementate în ultimii ani arată că soluțiile funcționează. „Am instalat pubele anti-urs, încercăm să educăm populația să le folosească, să existe un anumit tempo al ridicării deșeurilor.”
Un exemplu de succes este stațiunea Tușnad, unde numărul apelurilor la 112 care semnalau prezența urșilor a scăzut de la peste 100 pe lună la aprope zero, a explicat Hulea.
„Nu rezolvăm problema dacă împușcăm urșii. Eliminăm câțiva indivizi, dar alții se vor habitua. Soluția este prevenția, nu reacția”, spune ea.
.webp)
