Cum au ajuns fermierii in pierdere, desi Romania produce 3 paini pentru fiecare locuitor al planetei

Paradoxal, fermierii sustin ca in ciuda anului agricol exceptional ies in pierdere. Granele sunt cumparate la preturi de nimic, de o mana de intermediari care detin silozurile si care isi permit sa le vanda in strainatate mai tarziu cand cotatiile pe pietele internationale sunt in crestere.

7 milioane de tone de grau este productia estimata anul acesta. Suficient pentru 21 de miliarde de paini. Adica 3 franzele pentru fiecare locuitor al planetei.

"La grau suntem pe locul 5 in Europa si la porumb suntem pe locul 2 in Europa", spune Gabriel Razi - redactor Ziarul Financiar.

Si recolta de porumb este estimata la 10 milioane de tone, care inseamna alte 1,3 miliarde de euro. Impreuna cu floarea soarelului, orzul, rapita si celelalte cereale valoreaza peste 3 miliarde de euro.

Citește și

Hotii "strang" inaintea fermierilor recoltele bogate. Solutia agricultorilor din vestul tarii

Doar ca fermierul vinde tona de grau cu 130-140 de euro, iar intermediarii care au capacitate de transport si de depozitare o dau mai departe in strainatate cu 200-220 de euro pe tona.

"Nu sunt spatii de depozitare si este nevoie sa vanda direct de pe camp. A doua zi trebuie sa aiba tirul in capul campului si accepta orice pret", spun Laurentiu Baciu - presedinte LAPAR.

"Un fermier din Franta sau Italia reuseste sa vanda cu 190 de euro pe tona, fermierii din Romania iau 130, 140", spune Valeriu Steriu -- deputat Comisia pentru Agricultura.

Din aceasta cauza, intr-un an record, agricultorii nu isi acopera nici macar costurile de productie. Ar castiga mai mult daca ar avea unde sa tina granele pana la iesirea din iarna, cand cotatiile internationale sunt ridicate. Insa foarte putin au access la astfel de spatii de depozitare.

Intr-un astfel de depozit sunt 600 de tone de grau. La pretul actual, 130 de euro pe tona, daca ar vinde, proprietarul ar obtine un castig de 78.000 de euro. A decis insa sa astepte cel putin pana la iarna, atunci crede el, pretul unei tone de greu va ajunge la 150 de euro si bineinteles castigul va fi de 90.000 de euro.

In Romania, avem silozuri cu o capacitate totala de 17 milioane de tone, doar ca acestea sunt controlate in mare parte de intermediari. Tot ei controleaza si exporturile, cea mai profitabila activitate.

Anul trecut Romania a exportat peste 5 milioane de tone de cereale. Cele mai multe in Egipt, Spania, Arabia Saudita, Italia si Iran.

Paradoxul agriculturii in Romania: avem productie record, insa fermierii nu isi acopera investitia

Avem productii record la cereale, pentru ca vremea a tinut cu noi. A plouat suficient, iar temperaturile au fost mai scazute fata de vara trecuta. Asa se face ca, la porumb de exemplu, am putea sa ajungem pe locul doi in Uniunea Europeana. Cu toate acestea, multi agricultori nu reusesc sa se bucure de acest an bogat.

Preturile sunt mici si nu pot vinde recolta imediat, dar n-au spatii unde sa o depoziteze. In plus, graul este atat de ieftin, incat si daca l-ar da pe tot nu si-ar acoperi cheltuielile de productie.

Un fermier din Timis lucreaza de 15 ani in agricultura, a accesat si fonduri europene si a investit in 2.400 de hectare. Desi recolta este peste asteptari, cand trage linie si aduna, tot iese in pierdere. "Parca a venit uraganul peste noi. Anul trecut luam 0,70 bani/kg la recoltat, anul asta primim 0,58. Mi se pare ca e un blocaj in piata, nimeni nu vrea sa cumpere", declara fermierul.

Omul se gandeste sa inlocuiasca anul viitor graul cu orzoaica, pentru ca a probat anul asta pe o mica suprafata si a vandut totul cu succes fabricilor de bere.

Ce se va intampla insa daca toti agricultorii vor face acest lucru? Se va ajunge rapid la supraproductie, iar preturile vor scadea din nou. In plus, oamenii sunt inca reticenti la ideea de asociere. Producatorii mici nu au bani sa-si faca silozuri, asa ca sunt nevoiti sa-si vinda repede cerealele, la pret de nimic.

Asa se plange si un fermier din Braila, amenintat de faliment: "Ar trebui sa avem conditii de depozitare, pentru pastrare ca sa castigam un pret mai bun. Noi l-am vandut la intern si se ocupa samsarii de export".

In sudul tarii, pretul graului a scazut la jumatate in numai doua luni. Iar firmele de morarit si panificatie refuza sa plateasca mai mult de 60 de bani pe kilogram.

Avem, totusi, un contraexemplu din Moldova: cei care au avut intuitia sa construiasca silozuri nu au gresit. Un investitor din Iasi are o retea de depozitare care a costat peste un milion de euro si inchiriaza spatiile cu 10 lei pe tona.

Majoritatea fermierilor sunt, insa, intr-o situatie limita. In lipsa unei strategii la nivel national, agricultura risca sa devina o carte necastigatoare in economia romaneasca, in ciuda belsugului de pe campuri.

Cartofii romanesti iau drumul Europei. De ce platim mai mult pe un kg cand recolta e dubla

Mare si frumoasa este, anul acesta, recolta de cartofi. Agricultorii au productii duble fata de anul trecut pe suprafete mai mici. Insa doar ei vor iesi in castig, deoarece trimit cartofii la export pentru prima data in ultimii cinci ani. In pietele noastre, un kilogram de cartofi va fi mai scump decat toamna trecuta.

In toate localitatile din Brasov, Covasna ori Harghita, campurile sunt pline cu saci, iar pe la porti taranii te imbie sa le cumperi marfa. Si dupa multi ani, pe langa productia buna anul acesta cartofii nostri merg la export.

Cumparat din Romania cu un leu - adica 22 de centi - cartoful se vinde pe pietele din Grecia, Bulgaria, Italia, Polonia, Spania si Franta cu 1,5 sau chiar 2 euro. Cu asa profit, e lesne de inteles de ce tirurile straine fac coada la depozitele noastre. Cei mai ceruti sunt cartofii albi.

"E primul an in care am exportat catre Grecia si Bulgaria. Au ales Romania pentru ca acolo probabil e mai mica productia", spune Laszlo Peter, producator de cartofi.

In plus, tarile mari producatoare de cartofi au probleme anul acesta.

"Eram bombardati cu productii de cartofi din nordul Africii, dar vedeti bine ce campanii se duc acolo. S-au pornit razboaie iar oamenii nu mai vor sa faca agricultura. Polonia are probleme de carantina" spune Ioan Benea, presedintele Federatiei Cartofului.

Bogatia acestei toamne le-a redat increderea agricultorilor care, anul trecut au avut pierderi uriase din cauza secetei. Au redus la mai putin de jumatate suprafata cultivata. Productia a fost insa dubla.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă