Cum a scăpat Ciucă de dosarul de plagiat. Parchet: Diploma de doctor nu e un înscris oficial fals în sensul legii penale

Vineri, Parchetul General a dat publicităţii ordonanţa din 15 martie, prin care a fost dispusă clasarea dosarului penal deschis în urma unei plângeri în care s-a reclamat faptul că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat.

Pentru infracţiunea prevăzută de art.197 alin. 1 din Legea nr. 8/1996 republicată (fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie), procurorii susţin că fapta s-a prescris încă din anul 2008.

"Conform art.197 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie. Conform alin. (2) Împăcarea înlătură răspunderea penală. Termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunii mai sus menţionată este de 5 ani conform art. 154 alin. (1) lit. d) Cod penal şi curge de la data săvârşirii infracţiunii, respectiv din anul 2003, termenul de prescripţie fiind aşadar împlinit în anul 2008, înainte de sesizarea formulată în prezenta cauză", arată Parchetul General, potrivit Agerpres.

Nicolae Ciucă a fost reclamat şi pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals.

Denunţătorul lui Ciucă considera că 'infracţiunea de uz de fals este săvârşită în formă continuată, teza de doctorat plagiată fiind folosită la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii (art. 35 C.p.), ca realizare profesională notabilă şi suport pentru avansările ulterioare".

În replică, Parchetul consideră că premierul nu poate fi acuzat de această infracţiune, deoarece diploma de doctor nu este considerată un act oficial fals, în sensul legii penale, din următoarele considerente:

► (...) Infracţiunea de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal constă în "folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice".

► Obiectul material al infracţiunii de uz de fals îl constituie un înscris oficial ori sub semnătură privată falsificat.

► Acţiunea de falsificare (modificare a materialităţii actului, falsificare a înscrisului însuşi, privit ca instrumentum) se realizează prin alterare (denaturarea înscrisurilor oficiale preexistente, modificarea material a redactării textului unui act existent, în orice mod, prin adăugiri, ştersături, transformări) sau/şi prin contrafacere (reproducerea frauduloasă, imitarea, plăsmuirea, ticluirea, alcătuirea unui înscris).

► Prin săvârşirea infracţiunii de uz de fals se creează un pericol pentru valoarea social protejată - încrederea publică în autenticitatea înscrisurilor oficiale ori sub semnătură privată.

► Diferenţierea între cele două infracţiuni (art.197 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 şi uzul de fals prev. de art.323 Cod penal) este dată de elementele componente ale acestora (obiect juridic, respectiv valorile sociale ocrotite prin incriminarea faptelor, urmările produse, obiectul material, elementul material aşa cum este definit prin lege).

► Folosirea diplomei de doctor nu se circumscrie, aşadar, conţinutului constitutiv al infracţiunii de uz de fals, prev. de art.323 Cod penal, întrucât diploma de doctor este doar un act care certifică/atestă titlul de doctor şi nu constituie un înscris oficial fals în sensul legii penale, neavând înţelesul prev. de art. 320 Cod penal sau art. 321 Cod penal (înscris alterat sau contrafăcut).

► Pe cale de consecinţă, infracţiunea de uz de fals în formă continuată, pretins săvârşită începând cu anul 2003 şi până în prezent, nu realizează elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 Cod penal.

Concluzia Parchetului: "fapta nu există"

Dosarul a fost deschis în februarie 2022, iar ancheta penală a blocat mai bine de un an cercetarea tezei de doctorat de către Universitatea Naţională de Apărare "Carol I".

Jurnalista Emilia Şercan de la PressOne a publicat, pe 18 ianuarie 2022, un articol în care susţine că premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă, ar fi plagiat în teza de doctorat cu titlul "Dimensiunea angajării Armatei României în operaţiuni întrunite multinaţionale", susţinută în anul 2003 la Universitatea Naţională de Apărare "Carol I".

Emilia Şercan afirmă că mai multe pagini din lucrarea premierului au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali şi fără să fi fost marcate cu ghilimele, aşa cum cer normele academice.

De cealaltă parte, premierul Nicolae Ciucă a declarat că alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experienţa personală acumulată în misiunile internaţionale la care a participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menţinere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) şi misiunea de tip coaliţie din Afganistan (2002).

"În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar şi în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menţionată cel puţin într-un loc sursa bibliografică. Acuzaţiile publice nu se pot susţine ştiinţific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit şi de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect şi profesionist utilizată. Sintagme şi formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen "pilon de stabilitate" etc.) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil - precum geopolitica -, unde semantica trebuie neapărat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate", a afirmat Ciucă.

Articol recomandat de sport.ro

El va fi selecționerul României în următorii doi ani: „E văzut ca un salvator. Nu-l mișcă nimeni de acolo”