Comisia Europeană cere României să nu mai acorde sprijin pentru prețurile la energie

×
Codul embed a fost copiat

Pentru a reduce deficitul bugetar uriaș, Comisia Europeană recomandă României să pună capăt măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie, până la finele acestui an.  

În cazul în care vor apărea noi majorări de preţuri, statul ar trebui să acorde ajutor doar gospodăriilor şi firmelor vulnerabile, mai spune Bruxelles-ul.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat pentru Pro TV că astfel de măsuri nu au fost încă discutate în Guvern.

România trebuie să aibă un deficit bugetar sub 3% până în 2024

Comisia atrage atenția că România cheltuiește mai mulți bani decât are și că, până în 2024, trebuie să ajungem la un deficit mai mic de 3 procente.

Citește și
Adina Vălean
Extinderea metroului din București, sub semnul întrebării. Ce spune comisarul european pentru Transporturi

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene: ”Este important ca România să continue eforturile fiscale și să diminueze deficitul bugetar sub 3 procente până în 2024. Anul acesta, una dintre recomandările noastre este eliminarea măsurilor de sprijin care au fost introduse în contextul prețurilor mari la energie, pentru că prețurile la energie au scăzut acum substanțial”.

Comisia a publicat miercuri raportul de ţară 2023 pentru România. Acesta evaluează progresul României în abordarea recomandărilor specifice de ţară relevante adoptate de Consiliu între 2019 şi 2022, realizând un bilanţ al implementării de către România a planului de redresare şi rezilienţă.

Pe baza acestei analize, raportul de ţară a identificat lacune în ceea ce priveşte acele provocări care nu sunt abordate sau doar parţial abordate de planul de redresare şi rezilienţă, precum şi provocări noi şi emergente.

Guvernul anticipează că deficitul bugetar va scădea la 4,4% din PIB în 2023 şi la 2,9% din PIB în 2024, aşa cum recomandă Comisia Europeană pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv.

Comisia Europeană estimează în schimb că România va consemnat în acest an un deficit bugetar de 4,7% din PIB în acest an şi de 4,4% din PIB în cel viitor.

Pe lângă recomandarea referitoare la reducerea deficitului bugetar excesiv, Comisia spune României să reducă măsurile de sprijin energetic, în vigoare până la sfârşitul anului 2023, folosind economiile aferente pentru a reduce deficitul public.

În cazul în care creşterea reînnoită a preţurilor energiei va necesita măsuri de sprijin, România ar trebui să se asigure că acestea sunt orientate spre protejarea gospodărilor şi firmelor vulnerabile, că sunt posibile din punct de vedere fiscal şi menţin stimularea economiei de energie.

Comisia spune României să menţină finanţarea investiţiilor publice la nivel naţional şi să asigure absorbţia efectivă a granturilor RRF şi a altor fonduri UE, în special pentru a promova tranziţia ecologică şi digitală.

Pentru perioada de după 2024, România trebuie să urmărească în continuare o strategie fiscală pe termen mediu de consolidare graduală şi durabilă, combinată cu investiţii şi reforme care să conducă la o creştere durabilă mai mare, pentru a obţine o poziţie fiscală prudentă pe termen mediu.

O altă recomandare făcută de Comisie este asigurarea unei guvernanţe eficace şi consolidarea capacităţii administrative pentru a permite o implementare continuă, rapidă şi constantă a planului de redresare şi rezilienţă.

România trebuie să finalizeze rapid capitolul REPowerEU, pentru a începe rapid implementarea acestuia.

Trebuie să continue punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune, în strânsă complementaritate şi sinergie cu planul de redresare şi rezilienţă.

Comisia mai recomandă reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi accelerarea tranziţiei către energie curată, în special prin implementarea mai rapidă a energiei regenerabile şi îmbunătăţirea capacităţii reţelei, pentru a permite noi capacităţi să funcţioneze pe piaţă.

Creşterea eficienţei energetice şi a ambiţiei de reabilitare a clădirilor, inclusiv prin oferirea unui acces mai bun la informaţii şi opţiuni de finanţare durabilă.

De asemenea, România trebuie să mărească eforturile de politică care vizează furnizarea şi dobândirea competenţelor necesare pentru tranziţia ecologică.

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Comisia Europeană a majorat estimarea de creștere economică a României pentru acest an, de la 2,5% la 3,2%
Comisia Europeană a majorat estimarea de creștere economică a României pentru acest an, de la 2,5% la 3,2%

Comisia Europeană a majorat estimarea de creştere pentru economia României în acest an, de la 2,5% la 3,2%, potrivit prognozei de primăvară.

 

Extinderea metroului din București, sub semnul întrebării. Ce spune comisarul european pentru Transporturi
Extinderea metroului din București, sub semnul întrebării. Ce spune comisarul european pentru Transporturi

România încă nu a făcut o solicitare oficială către Comisia Europeană pentru a cere ca, în locul magistralei 4 de metrou (Gara de Nord-Filaret), să fie finanțată magistrala M6 (spre Otopeni) cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Comisia Europeană a dat undă verde României să oprească importurile de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui din Ucraina
Comisia Europeană a dat undă verde României să oprească importurile de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui din Ucraina

Comisia Europeană a dat undă verde României să oprească importurile de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui din Ucraina. Inițial intra în calcul și uleiul de floarea-soarelui, însă produsul a fost scos de pe listă.

Cum se realizează modificarea PNRR şi care sunt propunerile înaintate către Comisia Europeană
Cum se realizează modificarea PNRR şi care sunt propunerile înaintate către Comisia Europeană

30 aprilie 2023 este data orientativă până la care România va trimite propunerile de modificare pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în baza căruia beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro, a precizat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

România şi alte patru ţări UE au ajuns la un acord cu Comisia Europeană privind tranzitul cerealelor ucrainene
România şi alte patru ţări UE au ajuns la un acord cu Comisia Europeană privind tranzitul cerealelor ucrainene

Cinci ţări ale UE, între care şi România, au ajuns vineri seara la un acord de principiu cu Comisia Europeană, după aproape două săptămâni de negocieri intense, pentru a permite tranzitul în afara regiunii lor a milioane de tone de cereale ucrainene.

Recomandări
Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”
Klaus Iohannis, după consultările politice: ”Negocierile pentru găsirea unei ecuații guvernamentale solide, spre finalizare”

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, duminică, la Palatul Cotroceni, consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru.  

Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”
Lasconi, după consultările cu Iohannis: ”Nu are legitimitatea de a mai sta în vârful statului”. ”Suntem în război hibrid”

Elena Lasconi a declarat după consultările de la Cotroceni că Iohannis ”nu are legitimitatea morală, nici legală de a mai sta în vârful statului român”. Președinta USR i-a cerut lui Klaus Iohannis să-și dea demisia.

Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan
Paradoxul liberal: PSD l-ar accepta pe liberalul Crin Antonescu candidat la prezidențiale, PNL se gândește la Nicușor Dan

Liberalul Crin Antonescu este varianta cea mai vehiculată pentru poziția de candidat comun al alianței PSD-PNL-UDMR-minorități la alegerile prezidențiale. Paradoxal, însă, nominalizarea sa este întârziată pentru că PNL ar înclina și spre Nicușor Dan.