Comisia Europeană cere României să nu mai acorde sprijin pentru prețurile la energie

×
Publicitate

Pentru a reduce deficitul bugetar uriaș, Comisia Europeană recomandă României să pună capăt măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie, până la finele acestui an.  

În cazul în care vor apărea noi majorări de preţuri, statul ar trebui să acorde ajutor doar gospodăriilor şi firmelor vulnerabile, mai spune Bruxelles-ul.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat pentru Pro TV că astfel de măsuri nu au fost încă discutate în Guvern.

România trebuie să aibă un deficit bugetar sub 3% până în 2024

Comisia atrage atenția că România cheltuiește mai mulți bani decât are și că, până în 2024, trebuie să ajungem la un deficit mai mic de 3 procente.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene: ”Este important ca România să continue eforturile fiscale și să diminueze deficitul bugetar sub 3 procente până în 2024. Anul acesta, una dintre recomandările noastre este eliminarea măsurilor de sprijin care au fost introduse în contextul prețurilor mari la energie, pentru că prețurile la energie au scăzut acum substanțial”.

Comisia a publicat miercuri raportul de ţară 2023 pentru România. Acesta evaluează progresul României în abordarea recomandărilor specifice de ţară relevante adoptate de Consiliu între 2019 şi 2022, realizând un bilanţ al implementării de către România a planului de redresare şi rezilienţă.

Pe baza acestei analize, raportul de ţară a identificat lacune în ceea ce priveşte acele provocări care nu sunt abordate sau doar parţial abordate de planul de redresare şi rezilienţă, precum şi provocări noi şi emergente.

Guvernul anticipează că deficitul bugetar va scădea la 4,4% din PIB în 2023 şi la 2,9% din PIB în 2024, aşa cum recomandă Comisia Europeană pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv.

Comisia Europeană estimează în schimb că România va consemnat în acest an un deficit bugetar de 4,7% din PIB în acest an şi de 4,4% din PIB în cel viitor.

Pe lângă recomandarea referitoare la reducerea deficitului bugetar excesiv, Comisia spune României să reducă măsurile de sprijin energetic, în vigoare până la sfârşitul anului 2023, folosind economiile aferente pentru a reduce deficitul public.

În cazul în care creşterea reînnoită a preţurilor energiei va necesita măsuri de sprijin, România ar trebui să se asigure că acestea sunt orientate spre protejarea gospodărilor şi firmelor vulnerabile, că sunt posibile din punct de vedere fiscal şi menţin stimularea economiei de energie.

Comisia spune României să menţină finanţarea investiţiilor publice la nivel naţional şi să asigure absorbţia efectivă a granturilor RRF şi a altor fonduri UE, în special pentru a promova tranziţia ecologică şi digitală.

Pentru perioada de după 2024, România trebuie să urmărească în continuare o strategie fiscală pe termen mediu de consolidare graduală şi durabilă, combinată cu investiţii şi reforme care să conducă la o creştere durabilă mai mare, pentru a obţine o poziţie fiscală prudentă pe termen mediu.

O altă recomandare făcută de Comisie este asigurarea unei guvernanţe eficace şi consolidarea capacităţii administrative pentru a permite o implementare continuă, rapidă şi constantă a planului de redresare şi rezilienţă.

România trebuie să finalizeze rapid capitolul REPowerEU, pentru a începe rapid implementarea acestuia.

Trebuie să continue punerea în aplicare rapidă a programelor politicii de coeziune, în strânsă complementaritate şi sinergie cu planul de redresare şi rezilienţă.

Comisia mai recomandă reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi accelerarea tranziţiei către energie curată, în special prin implementarea mai rapidă a energiei regenerabile şi îmbunătăţirea capacităţii reţelei, pentru a permite noi capacităţi să funcţioneze pe piaţă.

Creşterea eficienţei energetice şi a ambiţiei de reabilitare a clădirilor, inclusiv prin oferirea unui acces mai bun la informaţii şi opţiuni de finanţare durabilă.

De asemenea, România trebuie să mărească eforturile de politică care vizează furnizarea şi dobândirea competenţelor necesare pentru tranziţia ecologică.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Noua bestie de 1.600 CP de la Bugatti! Există un singur exemplar în lume
FOTO Noua bestie de 1.600 CP de la Bugatti! Există un singur exemplar în lume
Citește și...
Americanii deschid în România o unitate specială de investigare a criminalității. Cum se numește și unde are sediul

Americanii deschid în premieră în România o unitate specială de investigare a criminalității. Biroul regional mixt, format din polițiști români și americani, va avea sediul în Ambasada Statelor Unite din București.

Magazinele online cer măsuri pentru a reduce numărul retururilor - taxe suplimentare sau plata înainte de livrare

Cum tot mai mulți români fac cumpărături online, a crescut și numărul produselor returnate. Cele mai multe colete se întorc în magazinele care vând articole de îmbrăcăminte și încălțămite.

S-ar putea mări amenzile în București pentru cei care rup flori, taie copaci sau aruncă gunoaie pe jos

Se măresc amenzile în București și de 40 de ori față de cele din prezent. Astfel, cei care rup flori, taie arbori sau aruncă gunoaie pe jos riscă să scoată din buzunar și 5.000 de lei.

Recomandări
Moscova s-a răzbunat: un angajat al Ambasadei României a fost declarat „persona non grata”. MAE, reacție rapidă

Rusia a declarat un angajat al Ambasadei României la Moscova „persona non grata”, a anunţat joi Ministerul de Externe rus, informează Interfax.

Sentința care ar fi blocat ROMATSA și traficul aerian din România, anulată printr-o decizie definitivă. S-a implicat și CSAT

Traficul aerian din România se poate desfășura normal, în urma deciziei Instanței Supreme, pentru că ROMATSA nu și-a pierdut certificatul de furnizor de servicii de trafic aerian.

Ploi torențiale, vijelii și grindină de până la 4 centimetri. Cod galben în mare parte din țară. HARTĂ

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, joi, atenţionări Cod galben de instabilitate atmosferică, averse torenţiale însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului, valabile în zone din Transilvania, Muntenia, Moldova şi Dobrogea.