Extinderea metroului din București, sub semnul întrebării. Ce spune comisarul european pentru Transporturi
România încă nu a făcut o solicitare oficială către Comisia Europeană pentru a cere ca, în locul magistralei 4 de metrou (Gara de Nord-Filaret), să fie finanțată magistrala M6 (spre Otopeni) cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Asta în condițiile în care planul de înlocuire a fost anunțat de autoritățile române încă din toamna trecută. ''Am avut rezerve în legătură cu maturitatea proiectului încă de la început, adică sunt foarte strânse termenele'', spune comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, pentru Știrile Pro TV.
Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi: ''România are în PNRR cel mai mare procent de finanțare pentru transport, deci este un PNRR foarte ambițios, sigur că extinderea rețelei de metrou din București, dar și metroul Cluj sunt două proiecte foarte așteptate pentru România. Cluj a semnat recent finanțarea pentru metrou, acolo e foarte bine programat, noi am considerat în momentul în care am fost de acord cu includerea în PNRR a metroului Cluj că e fezabil, continuăm să credem acest lucru. (...)
Pentru București, nu am suficiente elemente, știu că există o discuție și dubii în legătură cu maturitatea proiectului pentru extinderea rețelei în București, dar nu avem încă nicio solicitare oficială primită la Comisie (Comisia Europeană - n.r.) din partea autorităților din România pentru a înlocui acest proiect cu un altul. Până când nu primim această solicitare, ca să putem vedea argumentele, care sunt datele de natura tehnică ale eventualului nou proiect, nu pot comenta pentru că nu le cunosc.''
Laura Culiță: Am putea să ne așteptăm să pierdem finanțarea sau să nu fie acceptată această trecere sau înlocuire a unui proiect cu un altul? Mai este timp ca proiectele să fie făcute la timp?
Adina Vălean: "În legătură cu metroul București, îmi este greu să spun dacă mai este timp sau nu, pentru că am avut rezerve în legătură cu maturitatea proiectului încă de la început, adică foarte strânse termenele. Cu un eventual nou proiect - trebuie gândit ce anume din el, ce faze, ce părți ale proiectului sunt realizabile în PNRR. Noi trebuie să privim aceste finanțări din PNRR în ansamblul lor. Cu alte cuvinte, poate nu se realizează acest proiect, dar banii care au fost ceruți pentru un anumit proiect pot fi schimbați pentru un altul, cu atât mai mult cu cât au apărut după lansarea și adoptarea acestor planuri naționale au apărut alte cerințe legate de criza energetică, alte proiecte din RePower EU, deci există o oarecare flexibilitate în a dirija bani din investiții care să spunem că sunt mai puțin mature către proiecte necesare, deci nu putem spune că se pierd automat bani. Dar asta e o declarație din partea mea de principiu, pentru că specialiștii CE nu pot lucra pe proiecte doar anunțate în spațiul public (...) ci pe proiecte scrise. Încă nu am primit o solicitare de modificare a proiectelor din PNRR."
Săptămâna trecută, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu declara că semnalele sunt pozitive și că a primit asigurări de la ministrul investițiilor europene Marcel Boloș că schimbările sunt deja acceptate de Comisia Europeană.
Pe de altă parte, potrivit Ministerului Investițiilor Europene, România are termen până la 31 august să trimită la Comisia Europeană propunerile privind schimbările pe care dorește să le facă în PNRR. Transferul de finanțare pe care România dorește să-l propună la Bruxelles este să înlocuirea M4 din PNRR cu prima secțiune a M6 cuprinsă la finanțare pe Programul Operațional Transport.
