PSD, despre discuția cu Comisia de la Veneția: ”Sper că va fi o reflectare obiectivă”

"Despre întâlnirea cu Comisia de la Veneţia - un dialog deschis. Dacă vor ţine cont de ceea ce am spus, va fi un câştig pentru toată lumea, pentru că am explicat foarte clar de ce era nevoie de ordonanţe de urgenţă, pentru că erau blocaje, nu am fost de acord cu toate soluţiile întotdeauna. Am avut un dialog foarte bun în Parlament, nu este nimic special, oricum suntem cu mult sub numărul de ordonanţe de urgenţă date, spre exemplu, de Guvernul Cioloş ca întindere. Din păcate, din punctul meu de vedere, după ultima întâlnire, nu au reflectat foarte mult în raport ceea ce am discutat în cadrul şedinţei, sper să se întâmple de data asta, aşa am fost asiguraţi, că va fi o reflectare obiectivă a situaţiei", a afirmat Cazanciuc, după întâlnirea de la Parlament a delegaţiei Comisiei de la Veneţia cu reprezentanţi ai Comisiei parlamentare pe justiţie.

Cazanciuc a subliniat că Ordonanţa de Urgenţă 92 a fost dată tocmai pentru punerea în practică a recomandărilor Comisiei de la Veneţia, referitor la vârsta de pensionare, la condiţiile de schimbare din funcţie a membrilor CSM.

"Asta s-a încercat prin ordonanţa de urgenţă. Eu, spre exemplu, mi-am exprimat critica la unele dintre soluţiile din OUG 7, dar asta este o chestiune internă, nu afectează ansamblul nevoii unei ordonanţe de urgenţă date pentru a debloca anumite lucruri: nu se înfiinţa secţia specială, era blocaj la nivelul CSM, au venit propuneri de la CSM pentru a găsi o soluţie prin ordonanţă de urgenţă. Dacă acest lucru este explicat cu subiect şi predicat, cred că oamenii înţeleg foarte bine. (...) Unii dintre colegi (din PSD - n.r.) au invocat zgomotul foarte mare făcut în cadrul dezbaterilor (privind modificarea legilor justiţiei - n.r.) care au fost şi, în mod obiectiv, au dus la anumite perturbări ale lucrărilor comisiei. Dar ordonanţa în sine a fost dată la propunerea CSM pentru a corecta unele blocaje apărute în practică, adică voinţa politică pe unele articole, aproape unanimă, s-a lovit de incapacitatea CSM de a-şi rezolva propriile probleme", a mai spus Cazanciuc.

Întrebat în legătură cu faptul că membrii Comisiei de la Veneţia au recomandat să nu fie înfiinţată Secţia specială de investigare a magistraţilor, Cazanciuc a explicat: "Le-am recomandat să discute cu fostul procuror general Tiberiu Niţu despre nevoia secţiei speciale, să discute cu judecătorii de la Oradea, din Bucureşti asupra cărora s-au făcut presiuni pentru a da anumite soluţii. Le-am explicat că şi pentru mine, ca ministru al Justiţiei, a fost foarte greu să accept - mintea unui om educat, civilizat nu este setată să înţeleagă că la nivelul unui structuri centrale cineva poate abuza de funcţia respectivă".

Citește și

PNL: Comisia de la Veneția se va pronunța în privința modificărilor legilor justiției

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Înfiinţarea Secţiei speciale, a adăugat Cazanciuc, a fost considerată de CCR ca fiind în acord cu Legea supremă, el apreciind că membrii Comisiei de la Veneţia "nu percep corect realităţile trăite în România în ultimii ani", şi şi-a exprimat speranţa că după întâlnirea pe care o vor avea la recent înfiinţata Secţie specială, "unde vor avea dovada celor peste 1.500 de dosare făcute magistraţilor, vor înţelege mai bine nevoia acestei secţii".

"Comisia de la Veneţia va avea întâlnire la Secţia specială, din câte ştiu astăzi, cu siguranţă vor pune întrebări şi vor primi răspunsuri. Înfiinţarea acestei secţii este dincolo de orice dubiu, din punctul meu de vedere, era clar că este nevoie de această a doua secţie. Judecătorii au spus acest lucru, procurorii au spus acest lucru. Faptul că sunt opinii diferite la nivelul magistraţilor nu este un lucru rău în sine, dar, în mod cert, era nevoie de această secţie, pentru a nu exista nicio formă de presiune pe judecători. Toţi vrem ca judecătorii să fie independenţi, secţia este o garanţie de independenţă. (...) Plângerile făcute de judecători de-a lungul timpului plecând de la presiunile făcute nu sunt o prezumţie, sunt o realitate. De acolo s-a pornit, de la o crudă realitate", a mai declarat Cazanciuc.

Reprezentanţi ai Comisiei speciale a Parlamentului privind justiţia s-au întâlnit, joi, cu delegaţia Comisiei de la Veneţia, discuţiile vizând ordonanţele de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei. La întâlnire au participat din partea Parlamentului: Florin Iordache, Robert Cazanciuc, Liviu Pop, Eugen Nicolicea - PSD, Eduard Dircă, Iulian Bulai şi Vlad Gheorghe - USR şi Valeria Schelean Şomfelean - PNL.

Iohannis, întâlnire cu delegaţia Comisiei de la Veneţia

Miercuri, delegaţia Comisiei de la Veneţia a avut întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu ministrul demisionar al Justiţiei, Tudorel Toader.

Conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Palatul Cotroceni, cu delegaţia Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), context în care şi-a exprimat nemulţumirea faţă de modul defectuos în care PSD legiferează, cel mai recent exemplu fiind adoptarea modificărilor la Codurile penale.

"Acest mod de legiferare are un caracter extrem de nociv şi creează, deliberat, instabilitate în interiorul sistemului de justiţie", a arătat Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat că, deşi Curtea Constituţională a României a identificat nenumărate nereguli în cele două proiecte de modificare a Codurilor penale, "Parlamentul nu şi-a învăţat lecţia şi le-a rediscutat în aceeaşi manieră foarte rapidă, superficială şi netransparentă".

"Majoritatea PSD a ignorat din nou, cu bună ştiinţă, opoziţia parlamentară, instituţiile, asociaţiile de magistraţi şi chiar opinia Comisiei de la Veneţia referitoare la aceste modificări", a susţinut sursa citată.

Potrivit acesteia, Comisia de la Veneţia se află în această perioadă în România pentru a discuta evoluţiile legislative din domeniul justiţiei generate de adoptarea de către Guvernul României a celor cinci ordonanţe de urgenţă începând cu luna septembrie 2018: OUG nr. 77/2018, OUG nr. 90/2018, OUG nr. 92/2018, OUG nr. 7/2019 şi OUG nr. 12/2019.

Administraţia Prezidenţială a menţionat că, referitor la tema ordonanţelor de urgenţă, a fost evidenţiată folosirea în exces a acestui instrument legislativ în domenii foarte sensibile, unde este necesară o dezbatere serioasă, aprofundată şi deplin transparentă. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a opinat că "România se află acum în situaţia în care Guvernul legiferează şi Parlamentul doar ia act".

"Preşedintele României a subliniat că, având în vedere toate aceste argumente, a decis declanşarea referendumului din 26 mai. Independenţa justiţiei este o temă care preocupă intens cetăţenii români, iar opinia acestora trebuie să se facă auzită prin vot", a mai precizat Administraţia Prezidenţială.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, ministrul demisionar Tudorel Toader a prezentat delegaţiei Comisiei de la Veneţia contextul legislativ şi instituţional care a determinat procesul de modificare şi completare a celor trei legi ale justiţiei, precum şi considerentele care au justificat adoptarea unora dintre soluţiile legislative cuprinse în cele cinci ordonanţe de urgenţă ale Guvernului.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

 Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl