Cinci cifre cheie despre temperatură și valurile de căldură în România în ultimii 75 de ani. Cei mai fierbinți ani
România s-a încălzit accelerat în ultimele decenii, cu o creștere a temperaturii medii anuale de 3,01 grade Celsius față de perioada 1971-2000, arată raportul „Starea Climei - România 2025: Unde suntem și încotro mergem”.
Anii 2023 și 2024 au fost cei mai călduroși din întreaga istorie a observațiilor meteorologice, mai relevă raportul.
49 de zile de canciulă în 2024
Vara anului trecut a adus 49 de zile de caniculă, al doilea cel mai mare număr din ultimii 70 de ani, și 63 de zile de valuri de căldură, adică 68% din întreaga vară - un record absolut. În plus, pentru prima dată, România a înregistrat șase zile cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius într-un singur sezon estival.
În 2024, între sfârșitul lunii mai și sfârșitul lunii august, România a înregistrat mai multe valuri de căldură prelungite și severe. Datele meteorologice zilnice înregistrate de stația meteorologică Filaret din București indică patru valuri de căldură distincte în această perioadă.
Primul val de căldură s-a întins între 31 mai și 13 iunie; al doilea val între 16 și 21 iunie, al treilea a durat de pe 6 până pe 21 iulie; în cele din urmă, al patrulea eveniment a durat între 11 și 27 august. Valorile sunt fără precedent în peste 130 de ani de observații la această stație.
„Evenimentul de caniculă din perioada 6-21 iulie a avut cea mai mare amploare în România, Moldova și partea de vest a Ucrainei. Acesta a fost, de asemenea, evenimentul cel mai intens, în termeni de intensitate, la București Filaret, unde, între 8 și 19 iulie, temperatura maximă zilnică a depășit toate recordurile anterioare”, se precizează în raport.
Cele mai afectate județe
Datele arată că în România se înregistrează o creștere semnificativă din punct de vedere statistic, atât a duratei cât și a frecvenței valurilor de căldură. Majoritatea regiunilor au înregistrat o creștere a duratei valurilor de căldura între 10 și 15 zile, în ultimii 74 de ani, în timp ce sud-vestul și estul țării (în apropierea Mării Negre) înregistrează o creștere mai mare, de 25-30 zile, în decursul anilor 1950-2024. Dacă ne oprim asupra valurilor de căldură, se înregistrează o creștere semnificativă în toată țara – cele mai afectate județe fiind Mehedinți, Dolj, Brăila, Galați, Maramureș, Bacău și Neamț.
De exemplu, în județele Mehedinți și Dolj se înregistrează o creștere de 4 valuri de căldură pe durata ultimilor 74 de ani.
Vara anului 2025
În comparație, vara lui 2025 (până la sfârșitul lunii iulie) a fost, de asemenea, marcată de căldură severă, inclusiv două episoade de caniculă în iunie și iulie, cu temperaturi care au depășit, din nou, 41 °C în sudul României. Cu toate acestea, frecvența, extinderea spațială și intensitatea cumulată a evenimentelor din 2025 rămân inferioare nivelurilor din 2024.
Primul val de căldură din 2025, s-a produs către sfârșitul lunii iunie, atingând o magnitudine maximă pe 26 iunie 2025. Stațiile București Filaret și Drobeta-Turnu Severin au înregistrat maxime cu mult peste percentila istorică, cu anomalii care depășesc +8°C la sfârșitul lunii iunie. O mare parte a
României a înregistrat anomalii pozitive de peste +8°C, încadrate într-o zonă regională mai largă care acoperă Balcanii de Vest, Ungaria și nordul Bulgariei. Centrul și sudul României au fost supuse unui stres termic „foarte sever” până la „extrem”. Astfel de condiții au implicații critice pentru sănătatea publică, agricultură și sistemele energetice.
Al doilea val de căldură intensă în România, a început în jurul zilei de 20 iunie 2025, cu un maxim înregistrat pe 26 iulie 2025. Evoluția temporală a temperaturii maxime zilnice pentru București Filaret și Drobeta Turnu Severin arată din nou maxime zilnice cu mult peste media climatologică și aproape sau peste percentila 90, indicând un stres termic susținut.
Deși puțin mai puțin extreme decât în iunie, hărțile anomaliilor arată în continuare anomalii ale temperaturilor maxime zilnice cuprinse între +4 și +6 °C în cea mai mare parte a României. Harta stresului termic pentru 26 iulie 2025, la ora locală 15:00, confirmă impactul continuu, cu zone întinse din România aflate sub stres termic „foarte sever”, în special în Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei. Concentrarea temporală a acestor evenimente ar putea avea efecte grave combinate asupra sănătății umane, randamentului culturilor și sistemelor hidrologice.
Proiecții climatice
În ceea ce privește proiecțiile climatice pentru țara noastră, acestea arată că, în scenariul pesimist, România ar putea înregistra până la +4,24 de grade Celsius, încălzire până în anul 2100, iar în sudul țării numărul de zile afectate de valuri de căldură ar putea ajunge la 150 - 160/an.
„Chiar și în scenariile moderate, sudul și sud-estul vor cunoaște creșteri dramatice în frecvența și durata caniculei, cu implicații majore pentru agricultură, resursele de apă și economia rurală. Datele arată limpede că încălzirea accelerată transformă verile României într-un nou climat: mai fierbinte, mai lung și mai greu de gestionat. Dacă aceste tendințe continuă, presiunea asupra mediului, infrastructurii și economiei va crește, iar adaptarea prin investiții în reziliență și gestionarea sustenabilă a resurselor devine inevitabilă”, notează realizatorii raportului de specialitate.
La capitolul precipitații, documentul analizat relevă faptul că România traversează una dintre cele mai grave perioade de secetă din istoria sa recentă. Astfel, evenimentul început în martie 2022 și prelungit până în iulie 2025, a durat 41 de luni, depășind toate episoadele anterioare.
Seceta în anul 2024
În acest context, vara anului 2024 a adus un deficit pluviometric de 52,4 mm față de media climatologică, ceea ce a afectat grav culturile agricole și resursele de apă. 'În Dolj, de exemplu, 65% din culturile de floarea-soarelui au fost pierdute, iar peste 600 de localități au impus restricții la consumul de apă', se precizează document.
Analizele climatice arată că secetele nu doar că devin mai lungi, ci și mai severe. În paralel, la nivel național, aridizarea (o stare climatică pe termen lung) s-a extins accelerat: de la 12% din suprafața țării în anii '70 la 51%, în perioada 2021-2024, afectând aproape toate zonele de câmpie și deal. 'Această transformare pune presiune asupra agriculturii, resurselor de apă și securității alimentare, cu consecințe sociale și economice directe', subliniază raportul.
Ca distribuție a precipitațiilor, acesta devine tot mai haotică, astfel că, în timp ce verile aduc mai puține ploi și accentuează seceta, episoadele de toamnă aduc ploi torențiale scurte, cu acumulări extreme pe intervale reduse (peste 200 mm. în 24 de ore, în Dobrogea, la finalul lui august 2024). Pe acest fond, concluzia specialiștilor este că această alternanță între deficit și ploi violente crește riscul dublu: secetă cronică și inundații locale.'
Furtunile severe nu mai sunt evenimente izolate
Mai mult decât atât, în România, furtunile severe nu mai sunt evenimente izolate, ci fenomene recurente cu impact major asupra comunităților.
Datele centralizate în raport scot în evidență faptul că, în 2024, au fost raportate peste o mie de fenomene extreme, dintre care peste 200 cu grindină mare, 706 cu vânt intens și aproape 200 cu precipitații extreme, toate acestea având ca efect distrugeri semnificative: acoperișuri smulse, culturi compromise, rețele de transport și energie întrerupte. În urma acestor dezastre, doar în primele nouă luni din anul precedent, despăgubirile plătite pentru locuințe afectate au depășit 50 milioane de lei, dublu față de întreg anul 2023.
Vulnerabilitatea este distribuită inegal între județe, iar zone precum Vâlcea, Argeș, Olt, Teleorman, Prahova sau Buzău se află printre cele mai expuse, în timp ce București, Ilfov sau Constanța beneficiază de infrastructură mai robustă și capacitate mai mare de adaptare.
Și pe acest segment, proiecțiile climatice indică o creștere a probabilității de producere a furtunilor cu grindină de 10-30%, în scenarii de încălzire globală de plus 1,5 grade Celsius până la 3 grade Celsius, cu semnale mai clare în centrul și nordul țării.
Raportul "Starea Climei - România 2025" reprezintă un efort coordonat al unei echipe formată din 22 de specialişti, cu scopul de a aduce în prim-plan cele mai relevante şi actuale date despre schimbările climatice, evoluţia fenomenului şi proiecţiile de viitor.
