Cercetătorii români au creat un nou tip de asfalt, dar autoritățile îi ignoră. "Avem mai multe reacții de la americani"
Sute de inovații românești așteaptă investitori care să le scoată pe piață. Numai la Universitatea Dunărea de Jos din Galați funcționează 36 de centre de cercetare care obțin anual numeroase brevete.
De exemplu, asfaltul care conține deșeuri de la șantierele navale și micro-particule de plastic. Acest material are o rezistență și o durată de viață cu 20% mai mare decât cel folosit în prezent.
Activitatea de cercetare pentru noul tip de asfalt a început în urmă cu cinci ani. Acum sunt așteptate rezultatele testelor care vor arăta rezistența materialului în toate anotimpurile.
Prof. Dr. Lucian Georgescu, rectorul Universității "Dunărea de Jos", Galați: "Le așteptăm undeva prin mai. Vor fi rezultatele complete de teren. Am participat la mai multe târguri și lumea este foarte interesată. Așteptăm și o reacție de la Compania Națională, care nu a avut încă o reacție în acest sens. Avem mai multe reacții de la americani, decât de la ai noștri".
Noul tip de asfalt nu s-ar mai fisura în urma procesului de îngheț-dezgheț, spun cei care l-au creat. În plus, valorifică o serie de resturi, inclusiv de pe șantiere.
Prof. Daniela Buruiană, "Dunărea de Jos", Galați: "Are un deșeu provenit din șantierul naval, gritum – praful de sablare, nisipul de sablare, pe care noi l-am introdus în această rețetă înlocuind nisipul clasic. Și am venit și cu acest deșeu de microplastice".
Și compania care a realizat sistemul de iluminat al podului suspendat de la Brăila se poate lăuda cu o noutate.
Florentina Savu, reprezentant companie soluții de iluminat: "Colegii mei de la tehnic pot, de la distanță, să regleze intensitatea luminoasă a lămpilor. Lămpile au, fiecare, GPS".
În laboratoarele universității din Galați a fost realizat si un săpun preparat din ulei de gătit uzat. Un deșeu - de alfel - poluator.
Prof. Dr. Rodica Dinică, Facultatea de Științe și Mediu: "Am înglobat coloranți naturali, uleiuri volatile-parfumanți, tot naturale, obținute la noi în laborator și cam atât".
Prof. Silvius Stanciu, prorector, Universitatea "Dunărea de Jos", Galați: "Avem 14 facultăți și fiecare are unul, două, sau chiar trei centre de cercetare. Numai anul acesta am depus opt cereri de brevete".
În ciuda acestor realizări, România se află, din 2016, pe ultimul loc în clasamentul inovației al Uniunii Europene. Cercetarea nu este încurajată și foarte puține descoperiri ajung să le facă viața mai ușoară oamenilor. Anul acesta, în fruntea clasamentului european se află Danemarca.
