CCR decide vineri soarta reformei magistraților asumată de Guvern. Este a treia amânare după refuzul unor judecători
Curtea Constituțională va lua o decizie vineri, 16 ianuarie, în privința reformei magistraților pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea pe 2 decembrie.
Curtea Constituțională a României a traversat un nou blocaj în dosarul privind legea pensiilor magistraților, după ce patru judecători au refuzat să participe la ședințele de duminică și luni, 28 și 29 decembrie, invocând încălcarea regulilor de procedură și un calendar accelerat pe care îl consideră nelegal.
Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie 2026, la ora 10:00.
Poziția comună susținută de Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc a fost detaliată într-un comunicat asumat public, transmis în urma declarațiilor făcute de președinta CCR, Simina Tănăsescu.
Cei patru judecători au susținut că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind obiecția de neconstituționalitate a legii care modifică regimul pensiilor de serviciu a fost tratată într-un mod „fără precedent” în jurisprudența Curții. Potrivit comunicatului, dosarul a fost înregistrat vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14:45, iar în aceeași zi președinta CCR s-a desemnat judecător-raportor și a fixat termen de judecată pentru 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare.
La termenul din 10 decembrie, dosarul a fost amânat pe motiv că raportul întocmit era incomplet. Noul termen stabilit de conducerea Curții a fost 28 decembrie 2025, într-o zi de duminică, fapt calificat de semnatarii comunicatului drept o altă situație lipsită de precedent. Aceștia arată că, deși judecătorii prezenți au solicitat reprogramarea cauzei pentru luna ianuarie, în linie cu celelalte dosare amânate pentru 22 ianuarie 2026, cererea a fost refuzată.
Tensiunile au escaladat în ședința de deliberări din 28 decembrie. Un judecător a cerut amânarea pronunțării, în baza articolului 58 alineatul (3) din Legea 47/1992, solicitare susținută de alți trei judecători. Motivarea a vizat, pe de o parte, necesitatea unui punct de vedere public din partea Guvernului care să clarifice dacă legea modifică sau, în fapt, abrogă dreptul la pensie de serviciu al magistraților, iar pe de altă parte, completarea raportului cu soluții distincte pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată, susțin judecătorii.
Potrivit celor patru judecători, această cerere, formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, ar fi fost ignorată de conducerea Curții, fără o justificare explicită. În aceste condiții, cei patru judecători au părăsit sala de ședință, ceea ce a dus la pierderea cvorumului necesar funcționării plenului. Ulterior, aceștia au depus o cerere scrisă la cabinetul președintei CCR, reiterând solicitarea de respectare a procedurilor, însă au fost informați că termenul a fost fixat pentru a doua zi, 29 decembrie.
Judecătorii semnatari subliniază că absența lor de la ședința din 29 decembrie nu a avut ca scop blocarea activității Curții, ci a reprezentat o decizie de principiu, legată de respectarea cadrului legal. În opinia acestora, stabilirea unor termene „de la o zi la alta” se îndepărtează de practica obișnuită a CCR și riscă să afecteze calitatea deliberării într-o cauză cu impact major asupra sistemului judiciar.
Declarațiile șefei CCR după ce nu a fost atins cvorumul necesar
Preşedintele Curţii Constituţionale Simina Tănăsescu a declarat că nici luni nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la sesizarea ICCJ vizând Legea referitoare la pensiile magistraţilor. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri 16 ianuarie, ora 10.00, acesta fiind a treia amânare a discuţiilor privind legea care schimbă condiţiile de pensionare pentru magistraţi.
”Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen”, a declarat Simina Tănăsescu.
Tănăsescu a precizat că ea era singurul judecător al Curţii care avea concediu în această perioadă, dar că şi l-a întrerupt tocmai pentru şedinţa referitoare la Legea pensiilor magistraţilor.
Ea a anunţat că următoarea şedinţă CCR pe lema Legii pensiilor magistraţilor a fost stabilită pentru 16 ianuarie, ora 10.
Ce reclamă magistraţii ICCJ
Potrivit magistraţilor instanţei supreme, caracterul de urgenţă a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiţionalitatea Jalonului 215 din PNRR, acest lucru fiind „scos din context” şi „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea.
Totodată, precizau magistraţii, invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care justifică urgenţa invocată.
De asemenea, susţineau magistraţii instanţei supreme, legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii, utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul actului legislativ curent, creând neclaritate şi imprevizibilitate şi afectează principiul securităţii juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziţie reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.
În 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului.
Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabileşte condiţiile de pensionare ale magistraţilor şi modalitatea de calcul al pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Ce prevede legea de reformă a pensiilor magistraților
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
► stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
► instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
► introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
► introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
