Șapte fermieri români, acreditați să producă alimente cu etichetă montană: „Totul e natural”
Mulţi fermieri români se laudă că pastrama, cașul, siropul sau mierea lor provin de la munte, însă doar șapte au reuşit să demonstreze asta în primul an de atestare a produselor montane.
Urmând o reglementare europeană și România încearcă să diferenţieze alimentele din zonele înalte, unde poluarea este redusă, iar flora e mai variată şi mai bogată. Până acum, doar 24 de produse au obţinut eticheta care le dovedeşte calitatea superioară.
Animalele care pasc pe păşunile alpine se hrănesc cu cea mai bună iarbă, dau lapte gras şi carnea lor este mai gustoasă. De la această idee au plecat reprezentanţii Uniunii Europene, care au încurajat etichetarea specială a produselor montane. Noi ar trebui să le recunoaştem, iar gospodarii să le vândă mai uşor.
La Valea Doftanei se află singurul fermier din Prahova care a obţinut pentru brânzeturile lui eticheta de produs montan.
Vasile Petre, producător: „Totul este montan: vaca este montană, păşunatul montan, brânza se face la munte. Totul este montan, exact asta este cerinţa primordială a Uniunii Europene."
Viorel Susu, angajat fermă: „Prima dată, animalul trebuie să fie sănătos: El produce laptele. Când nu e sănătos, cașul nu mai iese. Cred că contează cel mai mult să fie hrănit natural."
Deocamdată, astfel de produse nu găsim pe rafturile marilor magazine. Tot ce produce Vasile Petre pleacă doar la pensiuni şi restaurante. Cei care îi ştiu marfa vin şi cumpără direct de la el din poartă.
Alexandra Mosor, Direcția Agricolă Prahova: „Pe Valea Doftanei avem păşuni cu floră caracteristică. Tocmai de asta şi producem un caşcaval ce nu se mai găseşte în altă zonă, un caşcaval ce nu are acelaşi gust cu unul produs din laptele vacilor din zona de câmpie, de exemplu."
Familia Cristea din Întorsura Buzăului a obţinut atestat de produs montan pentru brânză, caș afumat, telemea, urdă şi caşcaval.
Cele opt văcuţe ale gospodarilor sunt crescute, vara, pe păşuni înalte, departe de traficul auto şi zonele industriale. Iarna, stau în grajd şi primesc fan din vârful muntelui şi orz şi porumb din producţia proprie.
Cristea Ioan, fermier: „Numai natural să le dăm, ca să obţinem acele produse pe care le avem în atestat, vara mănâncă de pe munte iarba. Acolo e totul natural, nu e să fie contaminat."
Un alt criteriu important pentru atestare este ca prelucrarea produselor să se facă tot în zona montană, nu mai departe de 30 de kilometri de fermă.
Ioan Cristea: „Cașul îl frământ puţin, iau apă fierbinte şi încep să îl mestec şi fac caşcavalul, pasta. Produsul este numai lapte în el."
Atestarea produselor montană durează șase luni, spun gospodarii. Până acum, în ţară, pe lângă cei doi fermieri din Prahova şi Buzău au mai obţinut certificarea alţi cinci: doi fac brânzeturi în Mureş şi Covasna, alţi doi produc sucuri de fructe în Caras Severin, iar ultimul vinde pastramă de oaie şi cârnaţi de Rucăr, judeţul Argeş.
Etichete: produse traditionale,
.webp)
