Proiectul pilot din judeţul Timiş este primul din ţară şi cadrează cu reforma administrativă în România: în acest sens, ar urma să se înfiinţeze un fond judeţean, din care vor fi sprijinite comunele care aleg să se unească, oferind între 10 şi 20 de milioane de lei, în funcţie de populaţie, printr-un program de tip "Saligny pentru comasare".
Liderul administraţiei timişene a subliniat că astfel de comasări aduc beneficii financiare şi administrative importante, fiind vorba despre economii de milioane de lei anual, datorită reducerii numărului de primari, viceprimari şi consilii locale.
Ce avantaj vor avea
Potrivit lui Alfred Simonis, comasarea oferă şi acces la fonduri europene, deoarece anumite finanţări sunt disponibile doar pentru localităţile cu peste 2.000 de locuitori, această iniţiativă fiind un model de urmat la nivel naţional şi să fie sprijinită de un fond naţional care să încurajeze comasarea.
Preşedintele CJ Timiş a insistat asupra faptului că pri comasare nu se pierde identitatea niciuneia dintre actualele comune.
Primarii celor două comune, prezenţi la şedinţa de plen extraordinară a CJ Timiş, au arătat nevoia de infrastructură, şcoli şi servicii, care sunt condiţionate de accesarea fondurilor europene.
"Comasarea înseamnă economii de milioane de lei în fiecare an, din salarii. (...). Trecerea de praguri de 2.000 de locuitori înseamnă acces la fonduri europene pe anumite componente, pe care Comisia Europeană nu le finanţează la sub 2.000 de locuitori, neavând randament economic nici la apă, nici la canalizare, nici la alte proiecte de finanţare locală. Este vorba de un stimulent pe care îl vom susţine exclusiv din bugetul CJ Timiş, pe care cred că ar trebui să-l dubleze Guvernul, pentru a avea rezultate la nivel naţional. Cred că este extrem de important să nu facem doar una, două, trei comasări, după care ne oprim şi să avem doar nişte succese politice pe care le decontează unul sau altul. Dacă vrem o reformă administrativă substanţială la nivel naţional, cu rezultate şi economii serioase, această iniţiativă plecată de la CJ Timiş. Printr-o comasare, numărul de locuitori va creşte substanţial. Ar trebui ca aceste comasări să fie dublate de un fond naţional, un fel de 'Anghel Saligny' pentru comasări, care să stimuleze localităţile unde se fac aceste referendumuri şi sunt validate, unde populaţia creşte substanţial prin comasare. Suntem în discuţii cu mai mulţi primari. Pe calcule pe care le avem în judeţul Timiş, mai mult de 10 astfel de comasări nu trebuie să existe. Asta înseamnă 20, poate 30 de comune care se comasează, pentru că unim două, câte două într-una mare şi sunt 10 astfel de comasări", a detaliat Alfred Simonis.
Primarii liberali Gheorghe-Dorel Carcea (Fibiş) şi Ionel Lupu (Maşloc) au expus motivele pentru care au agreat ideea comasării, primordiale fiind canalizarea şi aprovizionarea cu apă din fonduri europene, construirea şi modernizarea unităţilor şcolare şi altele.
"Cele două comune au fost, în trecut, o singură comună. Trebuia mai de demult făcută comasarea aceasta, dar nu e târziu niciodată. Noi avem proiecte începute, dar nu le putem finaliza, pentru că nu avem bani. Aceste stimulente ne vor ajuta să ne terminăm proiectele. Noi ne cunoaştem foarte bine zona, ne cunoaştem foarte bine între noi, dar avem nevoie şi de stimulente financiare", au punctat cei doi edili.
Preşedintele CJ Timiş a mai detaliat că anunţul celor două comune nu înseamnă comasarea imediată a localităţilor, ci pornirea unor proceduri şi demersuri, care în final vor ajunge la vot, probabil în toamnă.
"Şedinţele de consiliu vor avea loc alternativ între cele două localităţi, ceea ce va asigura că ambele comunităţi au acces la servicii. Se vor lua măsuri pentru a menţine birourile administrative în fiecare localitate, iar transportul public va fi îmbunătăţit pentru a facilita mobilitatea cetăţenilor. Procesul de comasare trebuie să fie bine explicat comunităţii, pentru a se îmbunătăţi percepţia şi a asigura sprijinul. De asemenea, este important să se înţeleagă că nu se va dispersa identitatea comunelor, ci se va crea o entitate mai puternică, capabilă să atragă fonduri şi să îmbunătăţească condiţiile de trai", a concluzionat Alfred Simonis.
