El susţine că exemplul de fuziune voluntară din Satu Mare, unde comunele Socond şi Beltiug au decis să se unească, ar putea fi urmat şi în Sălaj pentru eficientizarea administraţiei.
Anunţul privind unificarea celor două comune sătmărene sub o singură structură, cu un singur primar şi consiliu local, a fost făcut joi de Adrian Cozma, preşedintele PNL Satu Mare, acesta precizând că fuziunea ar urma să intre în vigoare în anul 2028, după parcurgerea etapelor legale şi a referendumurilor locale.
Prefectul Sălajului a explicat, pentru Agerpres, că actuala fragmentare este rezultatul unui proces istoric eronat, ce ar trebui inversat.
„Dacă ne uităm un pic în urmă, putem observa că în judeţul Sălaj, după Revoluţie, au fost nişte fenomene de fărâmiţare, din interese mai mult sau mai puţin politice. De exemplu, comuna Treznea s-a desprins de comuna Agrij, s-a desprins Şimişna de Rus, Boghişul s-a desprins de Nuşfalău, iar Camărul s-a desprins de Carastelec. Noi am asistat după Revoluţie la un proces anormal şi invers, de fărâmiţare. Şi uite unde am ajuns. La comune cu un singur sat sau cu câteva sate. Lucrurile ar trebui să se inverseze. Acesta e punctul meu de vedere", a precizat acesta.
Bîrsan a subliniat că eficienţa serviciilor publice este strâns legată de dimensiunea teritorială, menţionând că toate manualele de administraţie spun că serviciile publice sunt cu atât mai eficiente cu cât se adresează unui număr mai mare de oameni sau unor teritorii mai mari.
„Eu cred că exemplul comunelor din Satu Mare, care doresc să se comaseze, ar putea fi urmat şi în Sălaj, şi ar fi de dorit o reorganizare administrativă, cu atât mai mult cu cât ar porni voluntar, aşa, de la bază, cum se întâmplă şi la Satu Mare", a adăugat Claudiu Bîrsan.
Prefectul susţine reorganizarea voluntară a comunelor
În final, prefectul Claudiu Bîrsan a punctat că barierele în calea reorganizării sunt mai degrabă legate de interesele funcţionarilor decât de nevoile obiective.
„Multe primării văd că nu se pot susţine şi trebuie să treacă peste dispute de genul cine o să fie primar sau cine o să fie viceprimar sau cine o să mai fie consilier local. Sunt argumente subiective. Dacă luăm în calcul argumente obiective şi o comună vede că nu se poate susţine, şi eu zic că gestul logic e să încerce o reorganizare", a mai afirmat prefectul Sălajului.
În ciuda argumentelor economice, deputatul şi preşedintele UDMR Sălaj, Seres Denes, se declară sceptic faţă de implementarea acestui model în judeţ, invocând ataşamentul localnicilor faţă de propriile instituţii.
„Permiteţi-mi să fiu sceptic vis-a-vis de chestiunea asta. Nu ştiu. Eu, în Sălaj nu văd care comunitate ar renunţa la structura actuală. Pentru că îi cam cunosc şi mai degrabă au vrut separare, decât unificare. Eu nu cred că în Sălaj am putea obţine un referendum de reunificare, de comasare. Aşa, cunoscând eu opţiunile sălăjenilor şi legarea asta de instituţii. Autoritatea publică locală este un serviciu acordat populaţiei care, cu cât este cât mai aproape de oameni, cu atâta poate fi mai eficient. Sigur, totul costă bani", a declarat Seres Denes.
Acesta a oferit exemplul comunei Boghiş pentru a ilustra succesul unei unităţi mai mici.
„Eu am experienţa Boghişului, când s-a separat de Nuşfalău. Boghişul e mult mai mic decât Nuşfalăul, dar şi-a pus la punct toate serviciile necesare populaţiei, mult mai bine decât comuna Nuşfalău, care e mult mai mare şi are şi venituri mult mai mari. În primul rând, trebuie să fie benefic populaţiei, pentru că noi pentru oameni lucrăm, nu?", a punctat Seres.
Totuşi, ambele părţi recunosc faptul că decizia finală aparţine cetăţenilor, deoarece legislaţia în vigoare condiţionează orice comasare de aprobarea populaţiei prin referendum.
În prezent, în Sălaj există 14 comune mici, cu o populaţie sub 1.500 de locuitori, printre care se numără Zalha (772), Şimişna (876), Cristolţ (905), Poiana Blenchii (936), Lozna (945), Treznea (992) şi Rus (996).
De asemenea, alte 29 de comune au o populaţie medie, între 1.500 şi 3.000 de locuitori, în timp ce doar 14 unităţi administrative rurale depăşesc pragul de 3.000 de locuitori, cele mai mari fiind Crasna (6.568) şi Sărmăşag (6.130).
