Agricultura ecologică, tot mai populară în România: cereale și legume fără chimicale
Agricultura ecologică prinde tot mai mult teren în România. Sunt peste 12.000 de ferme care cultivă cereale, legume şi fructe fără chimicale.
Zece la sută din aceste terenuri sunt în Tulcea, unde 40 de fermieri s-au asociat şi demonstrează de câţiva ani cât de rentabilă poate fi ocupaţia lor.
Recunosc că România nu este încă o piaţă de desfacere pentru produsele lor, mai scumpe decât celelalte, aşa că peste trei sferturi pleacă la export.
În Tulcea, aproape 60.000 de hectare de teren sunt certificate ecologic. Petrişor Petrescu este unul dintre cei 40 de fermieri care cultivă cereale fără să folosească îngrăşăminte. Pentru că s-au unit într-o asociaţie, le-a crescut profitul.
Petrișor Petrescu, director companie agricolă: „Am adunat o serie de fermieri cu care lucrăm de 12-13 ani de zile. Ne ocupăm de organizarea lor, a activităţii, cât şi a fermelor noastre. Producem în special cereale; cultură mare cum ar fi: grâu porumb, orz, rapiță, coriandru, grâu."
Certificarea ecologică a terenurilor le-a adus producătorilor din asociaţie contracte la care nu sperau. Austriecii, belgienii, francezii şi nemţii stau la coadă pentru grâul ecologic produs, iar de anul viitor, o mare parte din producţie va ajunge în Statele Unite.
Străinii plătesc 180 de euro pentru o tonă de cereale eco, în timp ce aceeaşi cantitate de grâu obişnuit se vinde cu aproximativ 40 de euro. Banii strânşi din încasări şi fondurile europene i-au ajutat pe fermieri să îşi dezvolte afacerile.
În localitatea Zeil, un producător a investit 900.000 de euro în utilaje agricole şi o staţie de pompare pentru irigat.
Bărbat: „Doi ani o am de când o fololsesc şi este nemaipomenită. Nu trebuie om la staţie, nu trebuie nimic. Irig vreo 350. În total, aici avem 625 de hectare. Deserveşte staţia asta, e nemaipomenit."
În asociaţie, pe lângă fermieri sunt şi producători de mâncare ecologică. Gemul şi zacusa produse din ingrediente naturale în localitatea Greci, de pildă, sunt căutate în toate lumea. La fel şi cozonacul de Măcin, brevetat deja pe piaţa europeană.
Dan Grădiuță, producător: „Aceste produse sunt luate de la producători locali, care ne dau garanţia că aceste produse nu conţin conservanţi. Noi, la rândul nostru, nefololsind conservanţi pentru nicunul dintre aceste produse, chiar acum avem o comandă în Luxemburg, în Italia, avem în Germania, avem în Belgia."
Şi în zona localitatti Sabangia, mulţi agricultori au trecut la producţia ecologică. Roşiile lor de grădină impresionează prin mărime, deşi nu primiesc niciun fel de chimicale.
Marian Poștaru, fermier: „Am cultivat 50 de hectare de legume. Am în derulare un contract cu o unitate de procesare din zonă."
În România, fermele ecologice se întind pe o suprafaţă de aproape 250.000 de hectare, potrivit datelor Eurostat din 2015. 10% dintre terenuri sunt în Tulcea.
Maria Mahu, director Direcția Agricolă Tulcea: „Ne situăm printre primii, poate chiar primii. Nu am făcut această statistică, cred că suntem pe primul loc."
Certificarea ecologică a unui teren durează cinci ani. În această perioadă, compoziţia chimică a solului este testată regulat iar folosirea îngrăşămintelor, ierbicidelor şi a substanţelor de stimulare a creşterii plantelor este interzisă.
