Agricultura tehnologizată, soluție pentru lipsa forței de muncă
Avem potenţial uriaş în agricultură, dar nu avem deloc randament, arată statisticile europene, care au identificat şi cea mai importantă dintre cauze: lipsa forţei de muncă.
Fermierii găsesc greu oameni cu care să lucreze pământul şi să culeagă recoltele. Soluţia este tehnologizarea, dar puţini sunt cei ce îşi permit să cumpere utilaje şi roboţi care să înlocuiască muncă omului.
Cu 200.000 de euro, bani de la Uniunea Europeană, şi credite la bănci, un fermier din judeţul Braşov a reuşit să îşi automatizeze întreaga fermă de vaci.
Piesa de rezistenţă este robotul de muls. Computerul ţine loc de mulgător, îngrijitor, femeie de serviciu şi chiar de maseur. Fermierul ştie, în fiecare clipă, cum merge treaba, pentru că robotul îi trimite informaţii în timp real pe telefonul mobil.
Alte două maşinării îl ajută să cureţe grajdurile, să prepare hrana şi să cosească fanul. Ferma de 170 de vaci, pentru care înainte avea nevoie de 10 oameni, e deservită acum doar de doi angajaţi.
Vasile Papuc, fermier: „Un singur om coseşte, adună, îmbalotează, încarcă, descarcă, aşează; un singur om. Înainte ne tebuiau 15 - 20 de oameni doar că să facem fânul.”
Confruntat şi el cu criza forţei de muncă, tot mai acută de la un an la altul, acest cultivator de cartofi din Braşov a decis să investească într-o combină de recoltat. Nu a avut bani de una nouă, care costă chiar şi 100.000 de euro. Şi-a cumpărat, în schimb, un utilaj la mâna a doua şi e foarte mulţumit.
Mircea Costinaș, fermier: „Dacă anul trecut, în aceeaşi perioadă, aveam 60-70 de oameni la recoltat, acum am 15 oameni, cu care recoltez tot cam atât, cu costuri la jumătate şi cu productivitate şi calitate bună."
O soluţie pentru criza forţei de muncă în agricultură au şi câţiva parlamentari, care au scris un proiect de lege, care prevede că firmele care angajează cel puţin trei tineri până în 40 de ani să fie scutite de impozite salariale, vreme de un an.
Corina Chiriac are, în judeţul Braşov, o plantaţie de ardei peperoncino şi cu greu găseşte mână de lucru. E sigură că afacerea ar lua avânt dacă legea respectivă ar intra în vigoare.
Corina Chiriac, fermier: „Eu m-am gândit ca undeva la 1700 - 2000 de lei să ofer la un om pe lună. Și oamenii au altă siguranţă. Având carte de muncă, mai fac şi ei un credit, mai o rată pe ici pe colo... Cred că i-ar motiva."
Ramona Ciobanu, zilier: „Ai asigurare, eşti cu taxele plătite la stat. Aşa, zilier eşti al nimănui."
Potrivit EUROSTAT, din totalul forţei de muncă din agricultura românească, doar 15 la sută este salariată. În Spania, în schimb, procentul este de 50 la sută.
