Cătălin R. Tanase despre scenele suprarealiste văzute în războiul din Iugoslavia. Decizia care ne-a adus aderarea la NATO
În anul 1999, românii traumatizați de mineriade au descoperit brusc că politica externă nu e ceva ce se întâmplă neapărat la distanță, ci poate fi foarte aproape de granița noastră. Izbucnise războiul din Iugoslavia.
Cătălin Radu Tănase a fost trimis acolo pentru a relata ce se întâmplă în țara vecină, care avea să se destrame în urma conflictului.
El descrie senzația copleșitoare de a fi martor al unor scene suprarealiste de război, dar și cum publicul de acasă simțea nevoia de informație relatată în manieră personală. (De la min. 7, în video)
“Lumea trebuia să știe ce se întâmplă și, din fericire, cred că am prins anii aceia în care lumea voia să să vadă, să asculte relatările ca și cum ar fi fost făcute nu de un reporter, ci de un membru al familiei. Voiau să simtă experiența pe care o trăiești tu”, spune Cătălin.
Scene suprarealiste: femei refugiate din calea războiului, născând pe câmp, în frig și ploaie
O scenă de neuitat, pe care Cătălin a descris-o ca fiind suprarealistă, a avut loc în Macedonia, odată cu valul de refugiați albanezi din Kosovo:
“Se întâmpla să vezi alături de oamenii care stăteau în ploaie și în frig - era o vreme urâtă, - sub o folie de plastic, femei care nășteau pe pământ. (…) Și erai prins brusc în niște scene din astea, suprarealiste. Că nu te poți aștepta ca, la sfârșit de de mileniu, să vezi o femeie amărâtă născând pe câmp, pentru că îi venise sorocul atunci. Și totuși, se întâmpla asta”, își amintește el.
Decizie istorică a României: Am permis avioanelor NATO să bombardeze Belgradul trecând prin spațiul nostru aerian
Războiul din Iugoslavia a reprezentat un moment de cotitură pentru România. În 1999, țara noastră a fost pusă în fața unei decizii istorice, care a divizat societatea, care tradițional, era de partea Serbiei.
Totuși, regimul aflat atunci la putere la Belgrad, era considerat răspunzător de uciderea pe criterii etnice a zeci de mii de oameni, fapt ce a atras reacția statelor NATO. Slobodan Miloșevici a fost condamnat ulterior pentru crime împotriva umanității și genocid.
Cătălin Radu Tănase: „România trebuia să aleagă dacă merge alături de Occident sau nu. Foarte multe țări din zonă n-au permis aviației NATO să treacă. România și-a deschis spațiul aerian pentru avioanele care urmau să bombardeze Belgradul, care au a avut misiuni în Kosovo și așa mai departe.
Unii spuneau "Trebuie să fim alături de fosta Iugoslavie, de sârbi. Sunt ca și noi din multe puncte de vedere, în estul Europei, ortodocși, au avut un trecut comunist, cum am avut și noi". Alții spuneau "Nu, e momentul să ne alăturăm celor lângă care vrem să fim de atâția ani.”
Încercam să intrăm în NATO, din 1996, la Madrid. N-a fost să fie. A fost să fie la ani, după”.
Decizia României de a deschide spațiul aerian pentru aviația NATO care a bombardat Belgradul a fost, ulterior, recunoscută unanim ca un element esențial care a deschis drumul țării spre Alianța Nord-Atlantică.
Membrii NATO au primit atunci, după ani de ezitări ale României, confirmarea clară că țara noastră este aliniată valorilor Occidentului, inclusiv în efortul de a îndepărta de la putere regimul criminal al lui Slobodan Miloșevici.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: razboi, NATO, romania, protv, stirile protv, irak, iugoslavia, catalin radu tanase,
Dată publicare:
02-12-2025 10:23