PATRIARHIA ar putea fi implicata in monitorizarea banilor europeni pentru fermieri. De ce a luat Ministerul aceasta decizie

Potrivit AgroIntel.ro, acum cateva zile, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Autoritatea de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), a transmis urmatoarea nota interna: „Va transmitem spre consultare in procedura scrisa propunerea AM PNDR privind includerea Patriarhiei Romane si a Asociatiei pentru Promovarea Alimentului Romanesc in cadrul componentei Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020, in calitate de observatori”.

-► Miza: peste 9 miliarde de euro
-► Cat pamant are Biserica
-► Cum a invins Patriarhia Agentia de Plati pentru Agricultura
-► Daniel Constantin si Preafericitul Daniel 

Miza: peste 9 miliarde de euro
Programul National de Dezvoltare Rurala are ca scop finantarea agriculturii romanesti iar pentru perioada 2014-2020 bugetul sau este de 9,46 de miliarde de euro, suma din care 8,13 miliarde de euro sunt acoperite de fonduri europene iar 1,34 miliarde de euro vin de la bugetul de stat. Miza este deci foarte mare, dat fiind acest Comitet de Monitorizare este, potrivit definitiei oficiale, un „organism cu atributii de urmarire a implementarii Programului SAPARD, a fondurilor FEADR si FEP in Romania, pe care il poate adapta sau modifica atunci cand este nevoie.”

Citește și

Cauza morții lui Gabriel Cotabiță, stabilită de medici. Marele artist a murit la 69 de ani

Documentul prin care se popune includerea Patriarhiei a fost trimis tuturor membrilor cooptati deja in acest comitet si a provocat o reactie din partea unuia dintre acestia, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania. LAPAR a transmis un raspuns, semnat de presedintele Ligii, Laurentiu Baciu: ”Cu referire la adresa dumneavoastra, va precizam ca Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania nu este de acord cu includerea in CM PNDR 2014-2020 in calitate de observator a Patriarhiei Romane. Precizam ca Patriarhia Romana are atributiunile ei in societate si nu participa la luarea de decizii economice si politice”, se arata in raspunsul transmis ministerului de catre LAPAR si semnat de presedintele Laurentiu Baciu.

Cat pamant are Biserica
In precedentul Comitet de Monitorizare, cel din 2007-2013, rolul de observatori era indeplinit de Directia Generala Agricultura a Comisiei Europeane, Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara, Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania si Asociatia Nationala a Industriilor de Morarit si Panificatie. Pe de alta parte, nu se poate spune ca Patriarhia nu ar avea niciun fel de interes in agricultura, dat fiind ca detine, potrivit estimarilor facute in ultimii ani, cel putin 40.000 de hectare de teren arabil.

Mai concret, in 2014, APIA (Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura ) a anuntat ca manastirile si parohiile au depus cereri de plata pentru o suprafata agricola totata de 23.853 de hectare – fara sa precizeze insa daca e vorba doar de manastiri si parohii ortodoxe. In total, subventiile primite de institutiile de cult ajungeau aproape la 5 milioane euro, o suma comparabila cu cele acordate marilor fermieri ai Romaniei. De pilda, Agricost, compania care exploateaza terenurile din Insula Mare a Brailei, a luat in total subventii de peste 8,5 milioane, Comcereal-ul lui Adrian Porumboiu – 3,5 milioane, iar Interagro al lui Ioan Niculae – 2,26 milioane euro.

Cum a invins Patriarhia Agentia de Plati pentru Agricultura
Si tot in 2014, Dorel Benu, seful de atunci al APIA, acum anchetat de DNA, vorbea despre „fermieri activi”, care lucreaza pamanturile, si despre o „lista neagra” cu proprietarii de terenuri care nu le cultiva efectiv. „Pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, institutiile de cult trebuie sa aiba in obiectul de activitate activitati agricole conform clasificarii CAEN sau sa poata dovedi cu documente ca desfasoara propria activitate agricola”, spunea atunci Benu.

Declaratiile sefului APIA au provocat o reactie a Patriarhiei, care a emis un comunicat o zi mai tarziu. „Cea mai mare parte a unitatilor bisericesti (parohii si manastiri sarace din mediul rural) care detin in proprietate suprafete agricole mici le-au arendat, iar arendasul este cel care, potrivit prevederilor legale, primeste subventia de la bugetul de Stat si are obligatia de a justifica modul utilizarii banilor primiti. Veniturile obtinute in urma arendarii suprafetelor agricole sunt folosite de unitatile bisericesti pentru intretinerea locasurilor de cult si activitatile socio-educationale ale acestora.

Unitatile bisericesti care detin suprafete de teren arabil mai mari si au capacitatea de a le lucra in regie proprie justifica de asemenea subventiile primite de la Stat conform legislatiei in vigoare. In cazul acestora, recolta obtinuta este folosita pentru intretinerea unitatii bisericesti, consumul propriu, precum si pentru aprovizionarea institutiilor sociale ale Bisericii Ortodoxe Romane (brutarii, cantine, asezaminte pentru copii, varstnici, persoane cu dizabilitati etc.).

Potrivit prevederilor statutare si hotararilor Sfantului Sinod, centrele eparhiale au responsabilitatea de a supraveghea administrarea corecta a bunurilor din patrimoniul bisericesc de catre fiecare parohie si manastire. In acest sens, mentionam faptul ca in evidenta contabila a fiecarei unitati bisericesti se inregistreaza distinct veniturile realizate in urma exploatarii terenurilor agricole, iar anual centrele eparhiale verifica gestiunea, disciplina financiar-contabila si modalitatea administrarii bunurilor, inclusiv veniturile realizate din cultivarea suprafetelor agricole si utilizarea acestora.

In concluzie, statutul de fermier activ, invocat de reprezentantii APIA, dar al carui sens nu este inca definit legal, nu poate fi refuzat unitatilor bisericesti care detin in proprietate si cultiva terenuri agricole. Desigur, autoritatile trebuie sa urmareasca cu responsabilitate corecta folosire a banilor primiti drept subventie de la Stat sau din fonduri europene. Mentionam ca unele unitati bisericesti au infiintat prin asociere cooperative agricole pentru ca sa cultive cat mai eficient terenurile agricole pe care le detin, fiind un exemplu in moderna si eficienta gestionare a acestora”, se arata in comunicatul Patriarhiei.

APIA a raspuns, la randul sau, la acest comunicat cu o serie de precizari referitor la ce insemna „fermier activ” dar si la faptul ca „APIA vine in sprijinul institutiilor de cult care isi desfasoara propria activitate agricola pe terenurile arendate sau aflate in proprietate si sustine mentinerea acestora la plata pe suprafata si din 2015.”

Daniel Constantin si Preafericitul Daniel
Pe de alta parte, decizia de a include Patriarhia in Comitetului de Monitorizare pentru PNDR ar putea avea alt temei decat acela ca Biserica este un mare fermier. Pe 13 mai 2013, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin, care detine si in prezent acest portofoliu, si Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, au semnat un protocol de colaborare „in scopul reglementarii actiunilor de cooperare pentru promovarea satului romanesc.”

Potrivit comunicatului Ministerului, „prin acest protocol de colaborare se vor intensifica demersurile comune pentru promovarea directiilor de dezvoltare a satului romanesc. Astfel, cele doua institutii vor colabora pentru mediatizarea Caravanei de informare privind fondurile europene pentru dezvoltarea agriculturii si a satului romanesc „PNDR vine in satul tau”. De asemenea, un alt obiectiv ale protocolului semnat astazi il constituie cresterea gradului de constientizare cu privire la promovarea valorilor culturale ale comunitatii si necesitatea conservarii si a modernizarii patrimoniului cultural si natural al satelor si al peisajelor rurale. Intrucat implicarea tinerilor in proiectele de dezvoltarea rurala este de o importanta covarsitoare, Protocolul vizeaza stimularea tinerilor din mediul rural privind antreprenoriatul.”

„Desi Statul si Biserica au misiuni diferite, consideram ca aceste misiuni se intalnesc sau sunt complementare atunci cand vorbim de promovarea unor elemente extrem de importante cum ar fi traditiile, valorile, dar mai ales recuperarea decalajului de dezvoltare pe care il are satul romanesc fata de mediul urban. Din toate aceste considerente, semnarea protocolului intre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Patriarhia Romana are la baza dezvoltarea satului romanesc, oprirea unei situatii precare in care se afla astazi satul romanesc dar si oprirea migratiei tinerilor din mediul rural catre mediul urban dar mai ales, a emigrarii tinerilor in strainatate”, declara in 2013 Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Articol recomandat de sport.ro

Cea mai frumoasă jurnalistă din Kosovo a rămas impresionată de un tricolor: "Este magic"