De la 1 aprilie vom avea cu totii cip. Pacaleala cu cartea de identitate si cardul de sanatate

Ultimul update: Duminica 15 Decembrie 2013 00:14
Data publicarii: Joi 12 Decembrie 2013 18:46
Categorie: Special
noile carti de indentitate

Din 1 aprilie vom primi noi acte de identitate, despre care autoritatile spun ca vor fi mai sigure si vor contine date care ar putea sa ne salveze viata. Data e bine aleasa, pentru ca de fapt ar putea fi doar o pacaleala. Normal, pe bani pub

La sfarsitul anului 2012, Guvernul a adoptat o Ordonanta de Urgenta (82/2012) pentru modificarea actelor de identitate. Pe scurt, modificarea era ca romanii vor putea opta intre carti simple de identitate si carti electronice, care contin si date biometrice. Adica imaginea faciala in format digital si amprentele a doua degete, tot in format digital.


Datele biometrice, o conspiratie?
O ordonanta extrem de tehnica, altminteri, care a provocat insa reactii extreme. La scurt timp dupa publicare, 43 de ONG-uri au inaintat un memoriu la Senat prin care cereau respingerea Ordonantei. Motivele invocate: populatia nu a fost consultata, colectarea datelor biometrice creaza riscuri de securitate pentru cetateni iar utilizarea unor astfel de date este imorala, atat din perspectiva laica cat si din cea a Bisericii.

Ordonanta Guvernului raspundea de fapt la multe din problemele ridicate de ONG-uri, inclusiv la problema principala, cea a posibilitatii de a opta pentru o carte de identitate fara date biometrice, prevazuta destul de clar in textul Ordonantei. De altfel, criticii si-au compromis in buna masura demersul afirmand in Memoriu ca modificarea s-a facut “la sugestia organizatiilor homosexuale”.

Ceea ce nu inseamna ca o parte din argumentele lor nu erau valide. Intr-un raport recent, Agentia de Securitate Nationala a SUA recunoaste ca “in stadiul actual al tehnologiei, un atac asupra bazelor de date biometrice este posibil”, desi americanii sunt printre cei mai importanti sustinatori ai utilizarii datelor biometrice in actele de identitate.


Legea care aproba si schimba tot
Oricum, in ciuda memoriilor si protestelor, in luna iulie a acestui an, Parlamentul a adoptat o lege (253/2013) prin care aproba Ordonanta 82/2012. Cu modificari, insa. Cea mai importanta: “Cartea de identitate si cartea electronica de identitate permit titularului utilizarea acestora ca si card national de asigurari sociale de sanatate”. Ce inseamna asta? Ca noile carti de identitate vor contine date de pe cardul national de sanatate, fie tiparite, fie intr-un format digital.

Care card national de sanatate, veti intreba? Teoretic, ar fi trebuit sa-l aveti de la 1 ianuarie anul acesta, insa medicii de familie, in sarcina carora cadea teoretic completarea si distribuirea acestui act, au refuzat ferm. Si cu un motiv bun: “De ce buletinul sau pasaportul nu il poate elibera medicul de familie sau administratorul de la bloc? Pentru ca sunt niste acte oficiale. In plus, eu nu cred ca pacientii vor fi de acord ca, in loc să ii consultam, sa le dam cardurile de sanatate”, declara in acel moment pentru Gandul dr. Rodica Tanasescu, presedintele Societatii Nationale de Medicina a Familiei.

Odiseea de 7 ani a cardului national de sanatate o puteti vedea aici:

 

Asa ca autoritatile s-au gandit sa impuste doi iepuri dintr-un foc si sa profite de schimbarea actelor de identitate ca sa rezolve si problema cardului national de sanatate. Tot in iulie, seful Casei Nationale de Asigurari de Sanatate a explicat clar ca din 2014 cartile de identitate vor include si cardul de sanatate.


Carduri inutile de 87 de milioane de lei
Aici apar 2 intrebari. Ce se intampla cu contractul deja existent pentru carduri nationale de sanatate si cu cardurile deja tiparite – conform oficialilor, sunt deja cateva milioane? E vorba de un contract de 87.636.000 lei care ar putea fi in buna parte aruncati pe fereastra daca oamenii vor prefera, in loc de 2 carduri cu aceleasi date, unul singur, adica cartea de identitate.

A doua intrebare: cum vor fi trecute datele de sanatate pe noile carti de identitate normale, non-biometrice? Legea spune ca informatiile minime de pe cardul national de sanatate cuprind dovada achitarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, inregistrarea numarului de solicitari de servicii medicale, prin codul furnizorului, diagnostice medicale cu risc vital, grupa sanguina si Rh. Unele dintre aceste date se pot schimba – de pilda, persoana poate sa nu isi achite contributiile. Daca informatia e tiparita pe cartea de identitate, aceasta va trebui schimbata. Daca nu e tiparita – cum ar fi normal, fiindca nu exista motiv pentru care am avea problemele medicale scrise in buletin – atunci cartile simple de identitate vor fi de fapt si ele tot electronice, deoarece aceste date trebuie stocate pe un cip.

Ceea ce, de altfel, au recunoscut si autoritatile: „Cartea de identitate va avea incorporat un cip cu interfata contact, iar Cartea electronica de identitate (CEI) si Cartea electronică provizorie vor avea incorporate un cip cu dubla interfata, cu contact si contactless”, scrie in nota de fundamentare de pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne. Adica cei care se speriau ca vom fi cu totii microcipati nu erau deloc nebuni?

Vezi cum iti poate disparea totul in cateva clipe de pe un card contactless:


Un card prea mic pentru atatea date?
Autoritatile au insa si niste raspunsuri mai clare: in 18 luni de la emiterea primului card de identitate pe noul model, toti romanii ar trebui sa aiba astfel de acte. Asta teoretic; practic, daca un cetatean vrea ca pe cartea de identitate sa aiba si datele de sanatate, ca sa nu se mai complice si cu un card national, Sistemul national informatic de evidenta a persoanelor – care nu are aceste date - va trebui sa conlucreze cu cei de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, care – teoretic – au respectivele date. Iar daca nu vi se pare suficient de complicat, cartile electronice de identitate vor avea si un cod PIN, pentru a fi folosite ca semnatura electronica pe diverse site-uri oficiale. Practic, 3 baze de date – date personale, date medicale si PIN-uri – care vor trebui corelate pentru peste 16 milioane de romani.

Pe scurt, o multime de oameni vor lucra cu datele personale ale romanilor, ceea ce, fireste, va duce la o crestere a riscurilor de securitate. Si o multime de oameni ar putea ajunge sa aiba acces la date de care in mod normal nu au nevoie: medicii de familie, la amprentele digitale, cei de la evidenta persoanelor, la informatiile medicale ale romanilor. In plus, cum i-ar ajuta cardurile electronice pe medici sa salveze vieti? E greu de presupus ca ambulantele sau sectiile de primire urgente vor fi dotate cu cititoare de card pentru ca atunci cand preiau un pacient sa verifice pe actul de identitate al acestuia daca sufera de diabet, daca are vreo alergie grava, ce grupa de sange si Rh are si, mai ales, daca-si plateste sau nu contributiile. Nu ca ar fi rau sa aiba astfel de dispozitive.

Vezi in infograficul Incont.ro cat platesc romanii pentru sanatate comparativ cu ceilalti europeni! 

Mai e insa timp de clarificari pana la 1 aprilie si e greu de crezut ca nu se va mai schimba nimic sau ca nu vor aparea noi proteste. Adversarii cartilor de identitate electronice pot invoca nu doar riscurile de securitate ci si faptul ca toate aceste masuri reprezinta o cheltuiala inutila. Ei au la dispozitie o multime de exemple de tari in care actele de identitate nu sunt obligatorii: SUA, Marea Britanie, Canada, Australia, India, Elvetia, Italia, Japonia – si lista poate continua.

 

 

Consuma produse 100% romanesti si ajuta micile business-uri sa creasca! Vezi aici oferta din Saptamana Romaneasca ---> saptamanaromaneasca.stirileprotv.ro/producatori.php

noile carti de indentitate Seymour Hersh, jurnalist castigator al premiului Pulitzer
cardul national de sanatate Seymour Hersh, jurnalist castigator al premiului Pulitzer
cat platesc europenii contributii de sanatate Seymour Hersh, jurnalist castigator al premiului Pulitzer

Sursa: Pro TV

VIDEO PROTVPLUS.RO
racheta Kalibr lansata de un submarina rusesc
Europa ar putea fi "fără apărare" în faţa rachetelor care au anulat tratatul INF. Ce spun ruşii despre scutul de la Deveselu
CTP, despre ieșirile furioase ale Serenei Williams, în finala US Open: „I-a dat cu stadionul în cap japonezei Osaka”
Povestea singurei femei chirurg din sud-estul Europei care face transplant de ficat
Povestea românului care a câștigat de 14 ori la loto. Ce formulă a descoperit
CTP, despre planul lui Tudorel Toader în Justiție: ”Acesta e obiectivul lui cel mai important”
SUA vor investi milioane de dolari în România, potrivit noului buget al Apărării. Reacţia Kremlinului
protestari spray cu gaze in fata
Ghidul oficial MAI: jandarmii nu au voie să lovească în cap sau să dea cu spray în faţă
CTP, despre ”momentul emblematic” din Piața Victoriei: ”N-a intervenit niciunul!”
Rareș Năstase, despre proteste: ”I-am văzut pe jandarmi foarte ciudat organizați”
Infernul prin care a trecut o româncă. Răpită pe stradă în Londra și transformată în sclavă sexuală
Politico: Satul din România unde oamenii nu se mai întorc
Guvernul grec, acuzat că a comis ”mii de erori”. Focul, pus de un localnic, care a vrut să-și ascundă urmele