De aproape 5 ani, digitalizarea serviciilor publice are o hartie in geam: "Revin in 5 minute!"

La prima vedere, toate datele sunt in favoarea noastra

In primul rand, avem bani. In 2009 Guvernul Boc deja proiecta alocarea a 1,2 miliarde de euro pentru digitalizare si informatizare, deci nu e nicio piedica financiara. In al doilea rand, Romania este pe locul trei in lume in ce priveste viteza conexiunii la internet, iar noi ne mandrim cu asta. Avem internet de mare viteza, “dam jos de pe net” cam orice vrem in doar cateva minute. In fapt, in tara noastra, locuintele fara conexiune la Internet sunt mai rare decat cele cu WC in curte.

In 2012, circa 43% din populatia Romaniei cu varsta cuprinsa intre 16 si 74 de ani a utilizat internetul cel putin o data pe saptamana, iar rata de cresterea anuala a fost de aproximativ 4%. Mai bine decat ne asteptam.

Programatorii romani sunt respectati in intreaga lume, atat de bine pregatiti sunt! La Microsoft, limba romana este a doua limba vorbita de angajati, dupa engleza. Companiile IT din Romania sunt in general prospere si lucreaza in principal pentru strainatate. Si cu toate astea, romanii nu-si pot plati impozitul de la un calculator, asa ca sunt nevoiti sa stea la cozi interminabile pentru un formular prost tiparit, iar cosmarul abia incepe. Trebuie sa mearga la alt ghiseu pentru o stamplila, apoi la posta dupa timbru fiscal, apoi trebuie sa faca copii dupa buletin, sa cumpere dosare cu sina si tot asa pana cand, in cele din urma, ajung la punctul culminant al acestei epopei: completeaza o cerere scrisa de mana!

Citește și

„Decizia a fost deja luată”. Care e planul lui Putin de a ataca NATO, potrivit oficialilor militari și experți europeni din domeniul apărării

Cine se ocupa de digitalizare, de o face atat de prost?

In 2010 Guvernul a aprobat prin H.G. 195 Stategia Nationala e-Romania 2010-2013, un fel de colectie de planuri cu intentii bune, structurata pe 14 "directii" diferite, de la e-Sanatate si e-Justitie pana la e-Biserică si e-Turism. Si asa a ramas, aprobata. Din 2013 avem insa Strategia Națională România Digitală, plina si ea de intentii bune, structurata insa pe "piloni" si "actiuni". 

Tinta acestor programe este digitalizarea si informatizarea catorva aspecte ale vietii romanilor, spre binele nostru. Sa nu mai interactionam cu institutiile statului stand la ghisee si batand la usi inchise, dand spaga-n plic si lipind timbre fiscale cu limba, ci doar facand un click si apasand cateva taste! Civilizat, elegant si eficient. Si nu se intampla asa.

Exista si un ministru care se ocupa de informatizare: Dan Nica, Ministrul pentru Societatea Informationala (MSI), este in functie din 2012.

Domeniul informatizarii: marile proiecte, micile rezultate

In 2009 a aparut e-Romania 1, proiect ce tintea catre eliminarea birocratiei si care a fost ingropat in stadiul de proiect. Niciun ban cheltuit, niciun rezultat concret.

In 2010 a fost aprobat programul e-Romania 2, care si-a propus sa aduca in fata cetatenilor informatii despre localitatile din tara noastra. Pe 23 decembrie 2013 www.portaleromania.ro a intrat in faza de testare, la trei ani dupa termenul initial. E-Romania 2 a costat 52,1 milioane de lei si a fost realizat de firma Omnilogic. Pentru intarzieri in realizarea proiectului, Omnilogic va plati Statului penalitati de 1,62 milioane lei, dar tot raman cu 50,5 milioane.

Pe de alta parte, reprezantantii firmei spun ca intarzierile au aparut din cauza ca proiectul a trecut prin 14 comisii de receptie, astfel ca proiectul a fost refacut in totalitate. In alte cuvinte, Omnilogic sustine ca a terminat treaba de 14 ori, insa MSI nu a stiut ce vrea, asa ca a trimis proiectul inapoi.

De fapt, ce s-a intamplat aici?

Fara sa speculam fraude, putem sa ne inchipuim scenariul profesionistilor de la Omnilogic. Obisnuiti sa negocieze la sange cu clientii, s-au intalnit cu ne-profesionistii de la MSI, care au primit doar niste directive vagi. Si atat. In final, Omnilogic au fost negociatori mai buni si au incheiat o afacere de 50 de milioane.

Cardurile de sanatate, un alt proiect intarziat sase ani

In Romania, poticnelile informatizatii nu au mereu nevoie de un ministru si de un proiect cu multi piloni, multe directii si tot felul de pretentii grandioase. De cativa ani cetatenii asteapta cardurile de sanatate care par sa nu mai vina. In 2013 CNAS a anuntat ca au fost deja tiparite doua milioane de carduri care sunt gata sa fie distribuite populatiei. 

Suna bine, insa in acest moment ar fi trebuit sa fie gata 7,5 milioane de carduri, iar in vara lui 2014 numarul lor trebuie sa ajunga la 15 milioane. Si chiar presupunand ca cele 15 milioane de carduri vor fi gata la timp, urmeaza sa mai avem o problema: cardurile trebuie citite de un aparat. Toate spitalele, farmaciile si celelalte institutii medicale vor trebui sa isi cumpere aceste cititoare de carduri si sa invete sa le foloseasca. Iar pentru asta spitalele trebuie asistate tehnic si financiar, pentru ca doctorii nu vor deveni ingineri peste noapte.

Plata on-line a impozitelor are o eficienta de aproximativ 1%

Din 2010, Sistemul Național Electronic de Plata (SNEP) functioneaza prin intermediul site-ului www.ghiseul.ro, sistemul prin care romanii pot sa-si achite online taxele si impozitele. Site-ul a functionat ca proiect pilot intre 2006 si 2010, deci fara pretentii de eficienta. 

VIDEO din 2010

Desi este considerat functional, site-ul este departe de a fi un succes. In decembrie 2013, doar 67 primarii erau inscrise pe site, din cele aproximativ 3200 cate are Romania, la care se adauga consilii locale, consilii judetene, prefecturi etc. In total, cifra se ridica pe la 6000, ceea ce inseamna ca SNEP functioneaza cam la 1% din necesar. Intregul sistem informatic este inutil daca primariile se conecteaza la el numai daca vor.

Exista concluzii, altele decat faptul ca avem ghinion?

De cate ori a fost vorba de a face afaceri cu mediul privat, Statul s-a dovedit a fi un slab partener de negocieri. Firmele private isi permit cei mai buni negociatori, profesionisti adevarati, bine platiti si motivati sa faca performanta. Pana cand Statul nu va avea negociatori la fel de buni ca cei privati nu va semna niciodata contracte echitabile.

Mai mult de atat, reprezentantii statului se schimba odata cu regimul politic, adica destul de des, dand inca un avantaj partenerilor din mediul privat. Romania digitala are nevoie de cei mai buni profesionisti care sa le apere interesele, iar astfel de oameni nu se pot descarca de pe net. Din pacate.

Articol recomandat de sport.ro

Caz de Dosarele X. Superba italiancă a dispărut și nimeni nu mai știe de ea