Cetate misterioasa, gasita in Moldova cu Google Earth si lasere. Tehnologiile din viitor care dezvaluie trecutul romanilor

15-08-2014 | 07:25

La cateva minute de Iasi, arheologii au facut una dintre cele mai enigmatice descoperiri din tara noastra. O cetate intinsa pe 40 de hectare, cat un sat din zilele noastre

Stirileprotv

Cine a construit-o aceasta cetate imensa, de zeci de ori mai intinsa decat Castelul Huniazilor ori Cetatea Neamt? Arheologii nu au inca un raspuns, in schimb au multe semne de intrebare. Mai ales ca descoperirea nu a fost facuta cu ajutorul metodelor traditionale ale arheologilor, ci al unei aplicatii accesibile oricui are un calculator: Google Earth. Daca priviti cu atentie in zona de dealuri dintre comunele iesene Scobinti si Ceplenita, o puteti vedea, la fel cum au facut si arheologii.

Istorie redescoperita cu Google Earth
Profesorul Vasile Cotiuga de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi a studiat aceasta misterioasa fortificatie, despre care a dat detalii in exclusivitate pentru www.stirileprotv.ro. “Este vorba de o incinta mare de 40 de hectare”, spune arheologul iesean,”cu doua porti mari de intrare. Se poate vedea si pe Google Earth”. In imaginea din deschiderea articolului puteti vedea un detaliu cu una dintre aceste porti.

Potrivit lui Vasile Cotiuga, care a facut mai multe prospectiuni in zona, fortificatia are un e inconjurata de un zid construit din pamant (“val”) la care se adauga un sant si o palisada. Mai multe informatii ofera imaginile aeriene obtinute gratie tehnologiei moderne: Google, dar si camerele montate pe drone, au venit in ajutorul arheologilor romani.

Cele mai ciudate locuri de pe Pamant descoperite de Google Earth

Imagini secrete, dezvaluite dupa jumatate de secol
Paradoxal, a fost nevoie de Google si de drone pentru a descoperi o cetate despre care se stia de mai bine de jumatate de veac. In anii ’50, aviatia militara a facut o serie de fotografii aeriene in care se vedea clar conturul misterioasei constructii de la Scobinti, dar acestea au fost secrete in perioada regimului comunist.

Abia dupa 1990 imaginile au putut fi utilizate si de cercetatori, insa acestia ar avea nevoie si de alte fotografii aeriene pentru a avea o imagine mai clara asupra fortificatiei. “Din pacate, ca de obicei, nu sunt bani”, spune Vasile Cotiuga. Specialistii ieseni vor incearca totusi anul acesta sa realizeze un zbor cu un avion de mici dimensiuni

Intrebarea e insa cand a fost inaltata cetatea, dat fiind ca pentru o asemenea constructie e clar ca a fost necesar un efort considerabil. Arheologii nu au un raspuns. Putinele fragmente ceramice pe care le-au gasit nu-i ajuta la nimic: ar putea la fel de bine sa fie veche de 3.000 sau de 300 de ani. “Poate fi epoca bronzului, poate fi o tabara din secolul al XVIII-lea”, spune Vasile Cotiuga.

Cu laserul printre monumente
Reconstituirea cetatii ar putea contribui la deslusirea misterului. Cercetatorul stiintific Andrei Asandulesei isi propune sa faca o macheta a acesteia folosind cea mai moderna tehnologie in domeniu, pe baza de laser. Este vorba de un scanner laser care poate reproduce extrem de exact orice obiect sau cladire peste care trece raza laser la o rezolutie de 5cm pe 5 cm.

“Obtinem o reproducere fidela a fortificatiei respective la scara 1 pe 1”, explica cercetatorul iesean. Iar aceasta macheta tridimensionala in marime naturala nici nu ocupa loc decat pe harddiskul unui calculator. Andrei Asandulesei spune ca scanarea laser ar putea fi folosita si pentru salvarea, cel putin virtuala, a cladirilor monument istoric amenintate cu distrugerea. Iata cum arata Palatul Cantacuzino din Bucuresti reprodus prin scanare laser.

Tehnologiile care pot salva istoria
Aceste tehnologii de ultima ora sunt deja folosite pentru descoperirea si salvarea trecutului de catre cercetatorii ieseni din Arheoinvest, Platforma de formare si cercetare interdisciplinara in domeniul arheologiei a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza". Ar putea fi folosite de specialistii din intreaga tara, dar sunt costisitoare iar utilizarea lor presupune o pregatire complexa in domeniu – dar si depasirea prejudecatilor pe care le au multi cercetatori fata de astfel de tehnologii futuriste.

Intre timp, uriasa cetate de pe dealurile iesene ramane in continuare o enigma. Timpul reuseste, totusi, sa fereasca unele mistere chiar si de cele mai avansate tehnologii.

Radu Pirca