Bucuresti se transforma in Blocuresti. Primaria si dezvoltatorii lasa Capitala fara istorie
Din vechiul Bucuresti risca in curand sa mai ramana doar Centrul Istoric. Si asta pentru ca Primaria Capitalei aproba pe banda rulanta constructia de blocuri ultra-moderne in cartierele istorice, inclusiv la doi pasi de Ateneu.
Un nou scandal imobiliar a izbucnit dupa Sarbatori. Primaria e acuzata ca vrea sa transforme Capitala din Bucuresti in Blocuresti. Edilii ar fi profitat de zilele libere pentru a lansa o dezbatere publica privind o serie de imobile controversate, dezbatere la care publicul a ajuns insa prea tarziu. Asociatiile civile spun ca noile cladiri vor desfigura Ateneul si zona Dorobanti si ca monumentele Capitalei sunt sufocate de invazia de blocuri pentru care Primaria da aprobari pe banda rulanta.
In Bucuresti, niste investitori doresc sa planteze cladiri inalte in zone cu arhitectura veche. Chiar daca teoretic piata imobiliara a inghetatat iar loc de construit in Capitala nu prea mai e decat la marginea orasului, oportunitati se gasesc chiar si in inima Capitalei. Centrul si zonele vechi ale orasului sunt un paradis pentru cei care au multi bani de investit. Se gasesc aici atat suprafete mari de teren inca neconstruite, mai ales in zona Kiseleff, dar si multi proprietari cu venituri mici care sunt dispusi sa-si vanda vechile case la un pret rezonabil pentru ca apoi dezvoltatorul sa le demoleze si sa inalte in locul lor un bloc.
Exista insa un mare obstacol: legislatia. Cand e vorba de cartierele vechi ale Capitalei, cu cladiri de patrimoniu, nu pot construi si demola asa cum vrei. Pe de alta parte, sa renovezi un imobil e costisitor, dureaza si e mult mai putin rentabil decat sa o darami si sa construiesti in locul ei un bloc cu o suprafata utila mai mare. Lucrurile sunt si mai complicate in cazul proiectelor de infrastructura.
Bulevard construit ilegal. Pretul: demolarea unui monument
Cazul bulevardului Uranus arata clar cat de complicate pot fi lucrurile cand e vorba de construit, fie si ceva de utilitate publica, intr-un cartier cu istorie. Dupa ce Primaria Municipiului Bucuresti a demolat 90 de cladiri, unele monument istoric precum Hala Matache, si a expropriat 1000 de oameni, bulevardul e practic ilegal, fiindca Tribunalul Bucuresti a suspendat pe 7 ianuarie autorizatiile de construire.
Mai mult, aparatorii patrimoniului vor acum sa demareze o noua actiune in justitie, prin care sa oblige primaria sa reconstruiasca monumentele demolate pe amplasamentul initial – adica pe prima banda a noului bulevard. Pana la urma, indiferent cum s-ar termina, bucurestenii au de pierdut: fie raman fara bulevard, fie fara monumente istorice.
Bloc langa Ateneu, cazinou langa biserica
Si mai controversate sunt insa blocurile care se inalta in inima Capitalei, umbrind casele de patrimoniu. Primaria Capitalei a fost acuzata de Asociatia Salvati Bucurestiul ca ar incerca sa evite dezbaterea publica afisand proiectele pe site in zilele libere. In centrul controverselor se afla in acest moment constructia unui bloc langa restaurantul Cina, vizavi de Ateneul Roman.
Noua constructie ar urma sa fie cu 2 etaje peste Ateneu si pe site-ul Primariei, opiniile sunt extrem de critice: “desfigurarea Ateneului”, “Ateneul va fi sufocat”, sustin unii. Altii cred insa ca renovarea restaurantului Cina e binevenita si ca noua cladire, un mall, va atrage turistii in zona Ateneului mai degraba decat sa-i goneasca.
La fel de controversat este si un proiect privind construirea unui “imobil multifunctional – spatii comerciale, birouri, hotel si locuinte” la intersectia Caii Dorobantilor cu strada Mihai Eminescu, cu inaltimea maxima de 45 metri. Potrivit opiniei arhitectului Silviu Gogulescu, care cere primarei sa respinga acest PUZ, noul imobil „agreseaza monumentele istorice, paralizeaza traficul in zona iar functiunea de cazinou este incompatibila cu cea de biserica”
Capitala risca sa ramana fara gradina "Versailles" dintre blocuri
Acestea sunt totusi cazurile norocoase, deoarece sunt vizibile iar orice potentiala ilegalitate ar fi rapid sesizata si sanctionata. Acolo insa unde constructia nu e la strada, blocurile se inalta liber, fara atatea dezbateri. De pilda, in zona Kiseleff, unde printre cladirile de ambasade se afla o copie in miniatura a gradinilor de la Versailles, un dezvoltator vrea sa construiasca un ansamblu imobiliar. Primaria i-a dat aviz favorabil, desi Asociatia Salvati Bucurestiul s-a opus.
Pana acum, proiectul a fost intarziat de faptul ca aici era resedinta ambasadorului Germaniei, dar se pare ca aceasta se va muta iar proiectul se va face in final. Cele doua cladiri de patrimoniu deja existente vor fi pastrate, in schimb gradinile vor disparea. Aparatorii Bucurestiului spun ca e un abuz; pe de alta parte, fiind vorba de spatii verzi la care cetatenii Capitalei oricum nu aveau acces, cat de mult ii intereseaza sau ii afecteaza acest proiect?
Nu cad casele cand vor dezvoltatorii
Mai grave sunt cazurile in care cladiri vechi au fost lasate sa se deterioreze pentru a fi apoi demolate iar terenul de sub ele, utilizat pentru o constructi cu valoare economica mult mai mare. O astfel de soarta a avut Casa Rosetti-Solescu de pe strada Povernei, in care a locuit o vreme si pictorul Stefan Luchian. Unele cladiri au ajuns intr-o asemenea stare in cat au fost practic demolate de fata cu echipele de televiziune, cum s-a intamplat cu doua imobile din Piata Amzei sau cu Moara lui Assan, prima moara cu aburi din Romania, veche de 150 de ani.
O soarta similara risca sa aiba si Casa Miclescu de pe Soseaua Kiseleff, proiectata de Ion Mincu, cel mai faimos arhitect roman, si decorata cu fresce ale pictorului George Demetrescu Mirea. Daca pentru unii valoarea artistica a cladirii primeaza, pentru un dezvoltator insa ea e o mina de aur pentru terenul din jur – 3.000 de metri patrati la sosea. Cladirea e insa atat de bine construita incat desi a fost lasata in paragina in ultimii 20 de ani, inca rezista, blocand orice proiect imobiliar.
Asociatia Salvati Bucurestiul incearca sa opreasca invazia blocurilor
In ultimul deceniu, din cele 18.000 de imobile de patrimoniu din Capitala cam 5% au fost demolate in cele mai diferite moduri. In unele cazuri demolarea a fost acoperita de lege sau de aprobarea autoritatilor; in altele, s-a profitat de diverse confuzii – de pilda, cladirea demolata figura la Primarie decat cel din lista cladirilor de patrimoniu. In final, Bucurestiul a ramas mai sarac cu aproximativ 1.000 de case si monumente.
Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, a devenit in ultimii ani protectorul monumentelor Capitalei. El spune ca demolarile actuale sunt mai grave decat cele facute de Ceausescu. “Ceausescu darama uniform, un cartier intreg. Acum se demoleaza cate o casa iar apoi se contruieste haotic in zonele protejate”, adica zonele cu valoare arhitecturala deosebita, unde nu se poate construi sau reconstrui oricum. Teoretic, aceste zone ar trebuie sa fie niste “rezervatii” pentru cladirile istorice; practic, insa, ele nu le protejeaza foarte eficient atata timp cat, spun aparatorii patrimoniului, autoritatile bucurestene colaboreaza cu developerii.
Primarul Capitalei: “Pe unii pur si simplu nu poti sa ii multumesti”
Printre victimele cele mai probabile ale setei de constructii a edililor si dezvoltatorilor, Nicusor Dan identifica pentru urmatoarea perioada zonele Charles de Gaulle si Kiseleff. Municipalitatea vrea sa construiasca aici pasaje subterane. Arhitectii spun insa ca acestea vor distruge doua dintre cele mai importante artere ale Capitalei, ducand la defrisarea a peste 1.000 de copaci si reducerea spatiului de promenada, si asa ingust. “Venim cu niste solutii ca sa putem sa facem o viata civilizata in Bucuresti. Exista oameni pe care nu poti sa-i multumesti niciodata”, raspunde primarul Capitalei, Sorin Oprescu. De partea sa sunt si multi bucuresteni care prefera fluidizarea traficului pastrarii unor cladiri vechi.
Nicusor Dan sustine insa ca solutiile primariei nu sunt cele mai bune nici macar din punct de vedere economic. El crede ca inclusiv zona Matache ar fi avut potential turistic daca aici se facea un al doilea Centru Vechi in locul unei sosele si ca acest potential a fost compromis prin demolari. “Avem un defect: ne uitam numai in viitor”, spune presedintele Asociatie Salvati Bucurestiul. El vrea acum sa-i oblige pe cei care demoleaza ilegal sa reconstruiasca cladirile istorice, pentru ca pe viitor sa se gandeasca mai bine inainte sa aleaga varianta demolarii. Dar pana la urma, cei care trebuie sa aleaga sunt bucurestenii: vor sa locuiasca intr-un oras pragmatic sau intr-unul frumos?
Citeste si:
O cunoscuta companie aeriana transporta clientii, gratuit, intr-un oras la alegere
Modul in care vom face cumparaturi nu va mai fi niciodata la fel. 10 predictii pentru retail
Afacerea cu care un fost pescar a dat lovitura pe o insula saraca din Kenya
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: ateneul roman, bloc, demolare, imobiliare, nicusor dan, primaria capitalei,
