Dacă am vrea să parcurgem una câte una imaginile galaxiilor pe care le vedem acolo, nu ne-ar ajunge o viaţă de om”, a declarat cu entuziasm pentru AFP Marc Sauvage, astrofizician în cadrul Institutului de Fizică Teoretică al Comisiei Franceze pentru Energie Atomică (CEA) şi responsabil al consorţiului Euclid, potrivit Agerpres.

De la lansarea, în iulie 2023, a misiunii Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), telescopul se află la circa 1,5 milioane kilometri de Terra şi are drept obiectiv explorarea compoziţiei şi evoluţiei materiei negre.

Din ce este alcătuit Universul: doar 5% este materie vizibilă

Potrivit astronomilor, materia vizibilă, cea care compune stelele, planetele şi galaxiile, constituie doar circa 5% din Univers.

Restul este alcătuit din materie neagră (27%) şi din energie întunecată (68%), două componente invizibile, pe care oamenii de ştiinţă nu le-au observat până acum în mod direct.

În luna iunie anul trecut, satelitul a dezvăluit o imagine cu discul galaxiei noastre şi cu nucleul strălucitor al acesteia.

O mică, dar superbă mostră din imensa primă serie de imagini date joi publicităţii. Este vorba despre Universul vizibil, care reprezintă doar 14% din ceea ce va furniza Euclid la finalul misiunii.

„Vedem imagini ale cerului de o bogăţie nemaiîntâlnită până acum, pe care le poţi parcurge 'ore întregi pentru a vedea detaliile galaxiilor şi ale stelelor care le alcătuiesc”, a subliniat Marc Sauvage.

„Este aproape ca un joc în care vânezi comori organizat de cineva care este fascinat de formele şi obiectele celeste'', a descris astrofizicianul.

Sute de milioane de galaxii, identificate și catalogate

Acest prim set de date include şi informaţii, la fel de impresionante, furnizate de consorţiul format din oameni de ştiinţă.

„Fiecare obiect din aceste imagini a fost detectat, măsurat, catalogat, interpretat”, a explicat Marc Sauvage.

„Aceste sute de milioane de galaxii „sunt toate identificate prin poziţia lor, dar şi prin culoare, tip, formă, masă, distanţă'', a subliniat cercetătorul.

ESA a identificat 15.000 de candidaţi la statutul de lentile gravitaţionale, peste 60.000 de quasari şi peste 160 de milioane de spectre luminoase.

Opt prime articole ştiinţifice însoţesc aceste date.

Lentilele gravitaționale sunt o cheie pentru descifrarea materiei negre

„Interesul unui telescop precum Euclid este de a face observaţii sistematice pe întreaga boltă cerească. Vom observa o mulţime de obiecte dificil de găsit pentru că nu ştim unde să le găsim. Este cazul lentilelor gravitaţionale”, a explicat Sauvage.

Aceste obiecte extrem de masive, spre exemplu o galaxie sau un roi de galaxii - deviază lumina provenită de la o sursă din spatele lor.

Acţionând asemenea unui telescop natural, ele permit studierea galaxiilor foarte îndepărtate şi estompate şi mai ales aflarea mai multor informaţii despre masa acestora.

„Masa obiectelor este mereu complicat de determinat, întrucât doar o parte din masa galaxiilor este vizibilă. O mare parte este obscură, legată de materia neagră. Şi tocmai aceasta va fi dominantă în formarea acestor lentile gravitaţionale”, a precizat astrofizicianul.

Telescopul Euclid poate observa în trecutul Universului

În plus, a observa departe în spaţiu înseamnă a călători înapoi în timp.

Euclid identificase cele mai vechi quasare, obiectele cele mai luminoase din Univers, care nu au mai fost observate până acum.

A demonstrat de asemenea o capacitate „de neegalat” pentru a detecta „structuri cu o luminozitate redusă a suprafeţei”.

Noi descoperiri despre formarea galaxiilor

Scenariul de formare a galaxiilor prevede trecerea prin faze în care galaxiile mari le absorb pe cele mici, lăsând în urma lor un cortegiu de rămăşiţe de galaxii.

Însă modelele teoretice au prevăzut un număr mult mai mare de astfel de mici galaxii decât cel observat.

„Acum putem împăca observaţia cu teoria”, a subliniat Marc Sauvage.

Cercetătorii din întreaga lume vor avea de acum înainte acces la date.

„Este ca şi cum ar fi realizat un recensământ foarte detaliat al populaţiei franceze şi acesta ar fi fost pus la dispoziţia sociologilor”, a mai spus cercetătorul.

În iunie 2027, consorţiul va publica noi rezultate despre Univers.