Dieta impotriva incalzirii globale. Ce NU trebuie sa mananci daca vrei sa salvezi planeta

Schimbarea dietei ar putea opri schimbarea climei. Aceasta e concluzia la care ajung mai multe studii realizate de cercetatori din intreaga lume. Renuntand la anumite alimente am putea stopa – sau macar incetini – incalzirea globala. Sa fie oare posibil? Si ce sacrificii culinare ar trebui sa facem? Iata ce alimente trebuie sa iasa din dieta noastra daca vrem sa salvam planeta de fenomenul cunoscut drept incalzire globala, efect de sera sau schimbare a climei.

Nicio masa cu peste
Primul aliment la care ar trebui sa renuntam este pestele. Potrivit unui studiu recent al oceanografilor din Marea Britanie si Irlanda, pestii care traiesc pe fundul marilor si oceanelor absorb o mare parte din dioxidul de carbon (CO2) din atmosfera, dioxid de carbon care este responsabil pentru incalzirea globala. Pana la acest studiu se stia doar ca aproape jumatate din dioxidul de carbon din atmosfera Pamantului e absorbit de oceane – dar se credea ca aceasta “treaba murdara” e facuta de planctonul de la suprafata apelor.

Citeste si: Cum va fi afectata Romania de topirea calotei glaciare

Savantii au ajuns insa la concluzia ca lucrurile nu sunt atat de simple: planctonul (foto stanga) are nevoie de ajutor, fiindca altfel CO2 s-ar ridica din noua la suprafata dupa ce microorganismele mor. In realitate, pestii care traiesc la adancimi medii mananca planctonul – si odata cu el si dioxidul de carbon – iar apoi ei insisi sunt mancati de pestii de pe fundul oceanelor. In acest fel, gazul responsabil de incalzirea globala ajunge sa fie stocat la peste 1.000 de metri sub apa, gratie creaturilor de aici.

Problema e ca pestii de la adancimi medii sunt pescuiti in mod constant iar deseori in plase pica si cei de pe fundul oceanelor (foto jos). Atfel ca planctonul nu mai beneficiaza de ajutorul lor si CO2 revine in atmosfera, provocand incalzirea globala. Solutia e simpla: sa mancam mai putin peste – sau deloc.

Vacile conduc lumea
Daca pestele absoarbe gazul rau din atmosfera, vacile, il schimb, il produc. O singura vaca poate produce intre 70 si 120 de kilograme de metan pe an. Iar metanul este de 20 de ori mai “eficient” decat dioxidul de carbon cand e vorba de impactul asupra climei. Conform unui studiu al FAO, Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura, producerea unui singur hamburger genereaza la fel de multe gaze cu efect de sera ca un drum de 15 kilometri cu masina.

Si cum septelul mondial e in crestere – pe glob sunt crescute la ora actuala circa 1,5 miliarde de vite – creste si suprafata de pasunat, in general in dauna padurilor. Statisticile ONU sunt inspaimantatoare: 30% din suprafetele terestre sunt folosite fie drept pasuni, fie pentru cresterea cerealelor din care se obtine nutretul vitelor. Iar in tari ca Brazilia, Australia sau Argentina traiesc mai multe vaci decat oameni.

Citeste si: Solutia pentru incalzirea globala: taxa pe flatulentele vacilor

Potrivit aceluiasi raport FAO, vacile sunt responsabile de aproape o cincime din gazele care produc incalzirea globala. Dar vina nu e numai a lor: oile, porcii si chiar gainile produc, la randul lor, gaze cu efect de sera, chiar daca intr-o masura mult mai mica. Concluzia: daca am trege la o dieta vegetariana, nu s-ar mai creste atatea miliarde de animale pentru carne iar incalzirea globala ar putea fi oprita.

Lactatele, pline de CO2

De fapt, mai degraba o dieta vegana decat una vegetariana, fiindca daca vom continua sa consumam lactate, nici vacile nu se vor imputina. Industria lactatelor produce chiar mai multe emisii de gaze cu efect de sera decat cea a carnii. Potrivit studiilor facute de cercetatorii danezi, la productia unui kilogram de unt rezulta si 10 kilograme de CO2 iar la un kg de lapte praf, emisiile pot ajunge si la 17 kg de dioxid de carbon.

Si nici cu ouale nu se rezolva problema schimbarii climei. Folosind cele mai moderne metode de crestere a gainilor, la un kilogram de oua se produc 2 kg CO2; folosind metode mai traditionale, peste 7 kg CO2.

Sparanghelul, palmierul si incalzirea globala

Sau nu. In realitate, vegetarianismul nu rezolva mare lucru, cat timp fructele si legumele sunt produse in conditiile unei agriculturi moderne. Cateva exemple: un studiu realizat acum cativa ani de cercetatorii Universitatii din statul american Washington a aratat ca pentru a creste un sfert de kilogram de sparanghel (foto stanga) si a-l aduce apoi pe mesele americanilor se produc de 9 ori mai multe gaze periculoase pentru atmosfera decat face o vaca pe zi.

Uleiul de palmier e un alt exemplu: pentru a creste palmierii, companiile agricole distrug paduri tropicale. Ceea ce nu ar fi neaparat o problema, dat fiind ca tot niste copaci se inalta acolo, insa prin saparea solului mlastinos al acestor paduri se elibereaza cantitati enorme de CO2 stocate pana atunci in pamant, au aratat studiile realizate in Indonezia si Malaysia de cercetatori din intreaga lume. Savantii spun ca in solul junglelor din aceste doua tari se gaseste dioxid de carbon cat se produce pe tot globul in 9 ani prin arderea de combustibili fosili.

Efectul de sera, produs chiar de sere
Popularitatea bucatariei italiene a dus si ea la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera. Explicatia: a crescut numarul de sere folosite in productia de legume si zarzavaturi necesare pentru paste si salate. Cercetatorii spanioli au descoperit ca doar pentru a fabrica o sera se emit in atmosfera mai multe gaze periculoase decat rezulta din toata cultura produsa in sera respectiva.

Congelarea si racirea produc si ele gaze cu efect de sera, dat fiind consumul de energie pe care il implica. In tarile dezvoltate, mai toate fructele si legumele sunt refrigerate pentru a fi transportate din locul unde sunt produse pana la magazin – exceptie fac pepenii, dovlecii, cartofii si bananele. 28% din energia folosita de industria alimentara e consumata de instalatiile de congelare si refrigerare.

Concluzia e ca, daca vrem sa oprim incalzirea globala, ar trebui sa consumam doar apa plata cu lamaie. Si nici nu ar fi prea complicat: datorita incalzirii globale, lamaile au inceput sa creasca fara probleme pana si in nordul Europei, la Manchester.

Radu Pirca