Cum a eșuat în instanță dosarul Țăndărei și cine sunt presupușii păpușari ai rețelei

Însă, ceea ce se anunța un mare succes în combaterea infracționalității s-a transformat în eșec. Vă prezentăm acum cum a eșuat în instanța dosarul Țăndărei și cine sunt presupușii păpușari ai rețelei, dar mergem și la Paris, acolo unde conaționali de-ai noștri fac bani la limita legii.

În 8 aprilie 2010, are loc una dintre cele mai importante operațiuni polițienești desfășurate pe teritoriul țării noastre. În palatele din Țăndărei au loc descinderi în ceea ce s-a numit “Operațiunea Europa”. Au fost vizate 34 de locuințe, s-au făcut arestări, confiscări de valută și mari cantități de aur.

26 de persoane au fost trimise în judecată de DIICOT pentru aderare la grup infracțional organizat, dar și trafic de minori, evaziune fiscală, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, pentru că aproape toți erau deținători de puști și pistoale.

Unul dintre inculpați a decedat, iar restul au stat câteva luni în arest preventiv. Pentru arme, au apărut autorizații în timpul procesului care s-a întins pe 9 ani de zile.

Citește și

Cum am exportat hoție și cerșetorie în Europa. Banda care a acaparat Westminster Bridge

Cazul privea traficarea a 181 de copii în Marea Britanie, unde erau folosiți la cerșetorie și furturi.

Silvia Tăbușcă, expert în combaterea traficului de persoane: “Investigația financiară paralelă investigației penale, pe care britanicii au făcut-o cu ajutorul Money Gram și Western Union, a putut identifica persoanele care primeau cele mai multe sume de bani. Vorbim de o structură piramidală, de la victimă și familiile care erau exploatate, banii plecau în trepte, erau colectați de cele mai multe ori cash și apoi trimiși mai departe prin aceste servicii financiare sau trimiși direct cash în România.”

Rețeaua nu funcționa doar în Marea Britanie. Dimpotrivă, anchetatorii au urmărit fluxuri financiare din mai multe țări, mai ales Italia și Spania, acolo unde cerșetoria și-a găsit un loc propice.

Bernie Gravett, intendent-șef (r) Metropolitan Police Londra: “Am furnizat toate aceste dovezi României, le-am trimis în cutii și valize și le-am dat procurorilor. Dovezi care i-ar fi condamnat în UK, dar înțelegerea a fost că, dacă locuiesc în România, noi furnizăm dovezile acolo. Și asta am făcut. Aș face altfel acum.”

Ancheta schimbase chiar și legislația europeană, Parlamentul European a dat o Directiva în prin care condamnă și înăsprește pedepsele pentru traficul de ființe umane.

Silvia Tăbușcă: “Parlamentul decide elaborarea primei Directive europene în materie e trafic de persoane, care acoperă în mod specific și clar cerșetoria ca fiind una dintre formele de exploatare.”

În România, însă, dosarul a funcționat prost: judecătorul l-a întors la DIICOT pentru refacerea rechizitoriului și abia ulterior a fost retrimis în instanță. Între timp, s-au schimbat Codurile Penale, au intervenit decizii ale CCR și legislația penală în România s-a relaxat. Există însă și alte suspiciuni.

Cel care este considerat de către anchetatori capul rețelei din Țăndărei acceptă să ne vorbească. Radu Constantin, zis Titi Aghiotantu.

Radu Constantin, inculpat: “Suntem 26 de inși. Ne-au luat degeaba. Dosarele erau făcute false. Fabricate, că eu n-am nicio ieșire din țară, în Britania nu m-am dus de când sunt…”

Cu un aer umil, pozând în victima procurorilor, e dispus să stea în fața camerei și să vorbească despre nevinovăția sa. Are textul pregătit și doar zâmbetul șiret ițit câteodată în colțul gurii îi trădează autoritatea.

Radu Constantin, inculpat: “Nici bani n-am primit de acolo. Banii pe care mi i-a pus e potrivire de nume la altul. Uitați, banii care au zis că i-am primit eu, nu-i CNP-ul meu, eu am 190 și el are 193, cel care a trimis banii și i-a primit. Și mi i-a pus mie în cârcă, ca să poată să mă arestează, dar eu nu sunt asta…”

Judecătorul de la Tribunalul Ciuc nu a fost convins de procurorii DIICOT de acuzațiile aduse împotriva lui Titi Aghiotantu în calitate de organizator al traficului de copii și de încasator al unor "taxe de protecție".

Radu Constantin a fost achitat de infracțiunea de trafic de minori și de spălare de bani, iar în ceea ce privește constituirea unui grup infracțional organizat, a intervenit prescripția.

La perchizitia din 2010, au fost puse sechestru pe 1.300 de euro, aproape 17.000 de lei și 3,8 kg de aur. Toate adunate din pensie. Titi Aghiotantu avea trei arme acasă - o pușcă de vânătoare, un pistol cu bile și un pistol mitralieră AK 47. Pentru toate a adus acte, chiar și pentru mitralieră care a fost înregistrată ca armă de colecție. S-au găsit și niște gloanțe în plus pentru mitraliera din panoplie, dar și pentru această fapta a intervenit prescripția.

Tot din pensie a reușit să aibă un avocat celebru, pe Cătălin Dancu, cel care este acum consulul României la New York.

Aceeași soartă au avut-o și ceilalți colegi de dosar: au fost achitați la prima instanță sau faptele s-au prescris, deși din înscrisurile Poliției de Frontieră rezultă că un număr mare de minori au fost scoși de rețea din țară și au fost identificați în Marea Britanie la cerșit sau la furat.

Nicolae Schian, inculpat: “Avem firme, suntem oameni serioși. În orașul Țăndărei nu avem nicio infracțiune, iar de la București și Târgu Mureș ne-a găsit că suntem infractori. Suntem consilieri la orașul Țăndărei, avem permis, avem mașini, avem firme, dar ăștia ne face infractori, că suntem țigani. Ne-a luat 25 de ani să ne bage la pușcărie că stăm și stăm bine, avem băieți care lucrează afară, au cetățenia engleză, englezii ne ajută și pe noi ne bagă la pușcărie…”

În urma deciziei instanței, Inspecția Judiciară a CSM s-a autosesizat și verifică modul în care a fost întocmit rechizitoriul, dar și motivarea judecătorului.

Bernie Gravett: “Dacă vrei să îți continui afacerile ilegale fără să fii deranjat de autorități, corupția are întotdeauna o legătură cu asta. Acesta este un lucru trist pentru România actuală. Nu trebuie să fii un om de știință să știi asta. Din cauza acesta sunt trist pentru România, pentru că pare să fie din ce în ce mai rău, nu mai bine."

Anthony Steen, președinte Human Trafficking Foundation: “Au fost cheltuiți mulți bani publici pentru Țăndărei și nu a existat nicio condamnare, nicio victimă nu a fost ajutată. Este scandalos. De asta mi-ar plăcea să văd o conducere și nu doar în instanțele din România, ci în Parlament. Sper ca parlamentul să ia atitudine în lupta împotriva traficului de oameni.”

Cei care cerșeau în 2008 în Londra și au fost goniți de polițiștii londezi au ajuns în Spania. Polițiștii spanioli i-au gonit și ei și au ajuns în Paris.

Montreuil, un orășel de la periferia Parisului. Acolo se află o tabără de țigani români, iar, din informațiile de la poliția franceză, acolo trăiesc și conaționali din Țăndărei.

Sociologul Olivier Peyroux este fondatorul “Trajectoires”, o organizație care încearcă să înțeleagă și să ajute comunitățile defavorizate din periferiile Franței. A scris și o carte - "Delincvenți și victime", despre copiii traficați din Europa de Est în Franța.

Olivier Peyroux, sociolog: “Între 5 și 10 la sută maximum din familiile care trăiesc în jurul Parisului se ocupă cu cerșitul și furatul, dar trebuie să știm că 90 la sută nu sunt deloc în chestii de genul asta. E greu de spus câți sunt din Țăndărei, fiindcă sunt foarte mulți. La un moment dat au fost o grămadă, apoi s-au mutat în Spania și Anglia. Am observat că sunt mulți care stau 3-6 luni aici, apoi se mută. Cam câte familii sunt, nu știu. În jur de 30-40.”

La periferia Parisului, țigăncile cu copii din Țăndărei se dau drept refugiate din Siria. Și cerșesc agresiv la intersecții. Este una dintre practicile comune să se dea drept femei musulmane pentru a putea primi mai mulți bani, în general comunitățile de origine orientală sunt mai darnice.

Silvia Tăbușcă: “Rețeaua de la Țăndărei se pare că a fost întotdeauna funcțională, că ea de fapt nu a mai acționat pe teritoriul Marii Britanii, dar pe teritoriul altor țări în care era prezența a continuat să activeze. Astăzi avem informații că rețeaua de la Țăndărei exploatează în continuare familii în Paris, în Amsterdam, în Madrid.”

În Europa, sunt identificate câteva rețele - 7-8 la număr, din câteva județe ale țării, care se mișcă dintr-o parte în alta. Beneficiile și profiturile sunt uriașe.

Olivier Peyroux, sociolog: “Din ce am studiat, ar fi cam 6-7 grupuri în Europa care sunt aceleași, doar că mută copiii dintr-un loc în altul. Sunt din Țăndărei, din Craiova, din Brăila. Pentru că se mută dintr-o parte în alta, avem impresia că sunt foarte multe grupuri. Aceste 6-7 grupuri pot să facă foarte mulți bani, da. Pentru că sunt copii, aici este o zonă foarte turistică, e Paris, sunt care pot să facă 15-20 de mii de euro pe lună.”

Lipsa de modele, de programe concrete de integrare socială, perpetuează o situație fără ieșire. Țăndărei e povestea care se scrie de ani de zile și al cărei final autoritățile nu sunt în stare să-l schimbe. Traficanții profită de săracii lipsiți de educație și de perspective, dar mai ales profită de lipsa de reacție a autorităților, care privesc impasibile cum sunt ruinate destinele a mii de copii ajunși cerșetori. Țăndărei e doar o stație în călătoria pe care autoritățile ar trebui să o facă în lupta cu rețelele de traficanți. Sunt mulți, dar și mai multe sunt victimele prinse într-un cerc vicios din care nu mai reușesc să iasă.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

 Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Dan Șucu este noul proprietar al clubului Genoa: ”Pachetul majoritar de acțiuni a fost vândut!” | OFICIAL