Cum am exportat hoție și cerșetorie în Europa. Banda care a acaparat Westminster Bridge

Am exportat inteligență și competență, dar și criminalitate, hoție și cerșetorie și, chiar dacă acestea sunt periferice, s-au întors deseori împotriva imaginii românilor. Autoritățile românești nu au reușit să integreze în viitorul țării noastre comunitățile sărace, iar la exportul de sărăcie au răsuflat ușurate.

Astăzi, rețelele de cerșetorie și mică infracționalitate se întind în toată Europa, iar această imagine este asociată României. Un reportaj de Cosmin Savu.

Pe străzile din marile orașe europene sunt prezenți tot timpul cerșetori din România. Cu mâna întinsă care spune o poveste - diferită de fiecare dată și adaptată în funcție de auditoriu - ei sunt unul dintre brandurile cu care ne rușinăm. Îi avem și acasă, dar pe aceștia nu-i mai vedem.

În schimb, ne deranjează în Roma, Londra, Madrid sau Paris. Și nu doar pe noi. Nu sunt mulți, dar sunt foarte activi. Mobilitatea dată de cetățenia europeană îi ajută să se miște dintr-o parte în alta a continentului, acolo unde le este mai prielnic.

Citește și

Polițistul care s-a luptat cu mafia din Țăndărei și banda care a fraudat 12,6 milioane de lire

„Ei sunt ruşinea Rusiei. Și-au vândut sufletul și conștiința”. Interzis în Rusia lui Putin, părintele rockului alternativ sovietic vine la București

Cerșetoria vine la pachet cu înșelăciuni, cu furturi din buzunarele turiștilor, cu fraude ale sistemului social și, în această lume promiscuă, cu trafic de ființe umane. Unii dintre ei sunt copii care muncesc în stradă, sunt exploatați, în loc să fie la școală. Uneori cerșetoria îmbracă o formă de sclavie modernă, bazată pe rețele de crimă organizată. Când sunt luați în vizorul autorităților, se victimizeaza cu acuzații de rasism.

Valeriu Nicolae este reprezentantul special al Secretariatului General al Consiliului Europei pentru problematica romilor.

Valeriu Nicolae: “Lăcomia este factorul principal. Oamenii vor să obțină bani cât mai repede. Asta generează: sărăcie plus lăcomie - dezastru. Tu ai oameni care pot să profite de oameni foarte săraci, oamenii săraci sunt foarte ușor de cumpărat. Asta e partea absolut paradoxală și absolut îngrozitoare, copilul ăla o să fie mai bine scos din zona aia, dus cu unchiu-su care-i traficant, care-i dă cât de cât să mănânce, îi mai dă și niște bani și nu știu ce, decât să continue să stea în zona aia. Eh, noi la zona aia nu vrem să ne uităm.”

Noi zicem că sunt țigani, deși între ei sunt și români și toți sunt cetățeni europeni.

Vorbim despre caracatița cerșetoriei, dar și despre neputința statului român în față imaginii dezastruoase pe care conaționali de-ai noștri ne-o fac și eșecul autorităților judiciare în combaterea rețelelor transfrontaliere.

În februarie 2019, la Tribunalul din Miercurea Ciuc, 25 de indivizi considerați traficanți de copii din orașul Țăndărei au fost achitați în primă instanță. Pentru multe din încadrările făcute de anchetatori faptele s-au prescris. Dosarul, lucrat împreună cu poliția britanică, a fost târât 9 ani în instanțele românești. 53 de termene, care ridică mari semne de întrebare pentru actul de justiție.

Dosarul este acum la Curtea de apel Târgu Mureș. DIICOT a făcut recurs, dar șansele ca cei inculpați să pățească ceva sunt mici.

Londra. Capitala Marii Britanii este unul dintre cele mai populare orașe pentru turiștii din întreaga lume. Pe Westminster Bridge este tot timpul forfotă. Și mai tot timpul găsești conaționali de-ai noștri. Acum e o bandă din Bacău care a acaparat podul de pe Tamisa și păcălește trecătorii cu alba-neagra. Noi zâmbim, nu credeam că în 2019 cineva mai poate să fie tras pe sfoară cu tehnicile ieftin manipulatoare.

Sunt zeci, femei și bărbați, care practică un teatru stradal agresiv și-și folosesc tot arsenalul pentru a scoate mii de pounds din buzunarele naivilor.

Camera de filmat îi deranjează. Dar nu atât de mult încât să nu-și facă numărul, înjurându-ne în limba română. Sunt atenți din când în când la câte o sirenă a poliției, dar astăzi e o zi bună. Nimeni nu pare să-i deranjeze și chiar dacă trece câte o patrulă, revin nestingheriți, își plasează banii de la unii la alții și gauresc portofelele cu o viteză uimitoare.

Când află că suntem din România, se relaxează și devin brusc prietenoși, sunt curioși despre Brexit și ce oportunități ar mai putea avea în insulele britanice.

Bernie Gravett este intendent-șef în Poliția Metropolitană londoneză, de unde s-a pensionat după 31 de ani de carieră. La mijlocul anilor 2000 el a fost trimis să curețe de infractori străzile aglomerate ale Londrei.

Bernie Gravett, intendent-sef (r) Metropolitan Police, Londra: “În 2005, am fost promovat la rangul de inspector-șef pe raza Oxford Street. Unul dintre lucrurile pe care le făceam era să răspund de infracțiunile care se întâmplau în această zonă. Când am ajuns în această funcție, am văzut că mulți copii români sunt arestați pentru furturi de genți, furturi de telefoane. Acesta este un loc aglomerat, plin de turiști, plin de oameni care fac shopping și nu sunt atenți. Acest lucru îi face vulnerabili pentru infractorii stradali. Când m-am uitat pe statistici, am văzut că 70% din oamenii care sunt arestați sunt din România. Ceea ce m-a șocat.”

Și așa a început o muncă polițienească ce s-a întins pe câțiva ani, a adunat informații, a constituit probe, a audiat sute de persoane și s-a preocupat de soarta bandelor de traficanți.

Bernie Gravett: “Am fost șocat câți copii cu vârstă de 10 ani au fost arestați pentru furturile de genți sau de telefoane mobile. Pe lângă acestea, am văzut multe cazuri de cerșit cu bebeluși. Cerșetorii erau femei mature, românce, sau copii de 13 ani care țineau bebelușul în brațe și cerșeau pe stradă. Am aflat accidental că în același timp, România deja investiga potențialul trafic de copii. Se focusau pe un oraș de care eu nu auzisem, Țăndărei. Am verificat în rapoartele mele și am aflat că acești copii arestați sunt din Țăndărei. Așa am descoperit legătura.”

A realizat că dintr-un orășel despre care habar n-avea că există sunt aduși să lucreze în stradă sute de copii în Marea Britanie, dar și în alte țări europene. Și că rețeaua de crimă organizată funcționează pe filiere bine stabilite.

Silvia Tăbușcă este consultant la Comisia Europeană pe probleme de trafic de ființe umane și securitate umană - migrație, refugiați, exploatarea minorilor.

Silvia Tăbușcă: “Numărul crimelor, infracțiunilor mici, în special al furturilor pe străzile aglomerate ale Londrei, crescuse foarte mult, cu 700 la sută, ceea ce a atras atenția autorităților britanice și s-a constituit o echipa specială care să identifice cauza acestor furturi care au apărut de la o zi la altă pentru ei.”

Până în 2007, copiii erau plimbați prin Europa cu pașapoarte cehești, pentru că actele pentru minori nu conțineau fotografii.

Silvia Tăbușcă: “Copiii români ieșeau din țară pe la Arad, ajungeau în Ungaria, din Ungaria erau preluați de cetățeni cehi și primeau documente de călătorie ceheești, cu care puteau să intre în alte țări europene.”

Bernie Gravett: “Înainte, traficanții din Țăndărei au abordat familiile sărace care nu aveau serviciu, educație și bani. Traficanții le spuneau să le dea un copil pe care să îl trimită în Spania, Italia sau Marea Britanie, unde vor lucra pentru noi și tu vei primi banii înapoi. Înainte ca România să devină membră UE, le cereau famililor 1.000 de euro pe copil. Ei nu aveau acești bani. Sunt săraci. Le spuneau că le vor trimite ei banii pentru a-și trimite copilul în Marea Britanie, Spania sau Italia, iar apoi aceste famili vor plăti datoriile, în timp ce copilul lucrează pentru acești traficanți. Munca consta în cerșit și furat.”

Mergem în Țăndărei, acolo unde sărăcia se împletește cu opulența. Pe Calea București, de-o parte și de altă a șoselei, se întind vile cu două-trei etaje. Majoritatea dintre ele sunt goale, proprietarii sunt plecați prin Europa.

Dar, dacă te afunzi mai mult în inima Țăndăreiului, în cartierul Strachina, înțelegi de ce unii oameni de acolo au fost împinși de sărăcie la cerșit. Zeci de copii aleargă după mașina care nu e de-a locului.

Sociologul Gelu Duminică conduce Asociația Comunitară “Împreună” și lucrează la programe de incluziune a romilor.

Gelu Duminică: “În Strachina, la Țăndărei, era una dintre comunitățile ghetou, să le numim așa, comunități de secol XVIII, care există în secolul XX. Ele existau de foarte multă vreme, ignorate de toată lumea, ignorate de autorități. Doar o dată la patru ani erau băgați în seamă, când voturile lor erau traficate… Oamenii aia reprezentau o resursă pentru niște șmecheri. O resursă pe care puteau s-o exploateze pentru binele personal. Să nu credeți că respectivele comunități nu erau exploatate și înainte, erau, dar erau exploatate la nivel local, toată lumea ignoră povestea asta. “

În cartierul romilor, cele două școli au fost închise, pe de-o parte din cauza lipsei de frecvență a copiilor, dar și din dorința de a prelua politici europene de “politically correct”.

Gelu Duminică: “În școala aia învățau câteva sute de copii. Prin anul 2007-2008, ultimul program de finațare PHARE - ‘Acces la educație pentru grupuri vulnerabile’ se numea el, prevedea printre altele inclusiv desegregarea școlilor. Respectiv, în școlile astea în care numărul foarte mare de copii romi exista, să fie desființate pentru că dădeau și o calitate foarte slabă a educației și să fie comasate în școlile care pot să producă calitate. Toți copiii, în principiu, transferați către școala celaltă din zonă. Din câteva sute, s-au mai dus câteva zeci. Comunitatea din Strachina n-a fost pregătită. Părinții au spus că nu vrem copii romi, nu-i aduceți, săracii, vulnerabilii, să stea acolo!”

Cosmin Savu: “După 2008, școala a fost închisă, iar asta este una dintre marile probleme ale cartierelor de romi săraci de aici, din Țăndărei. Nemaiavând acces la această școală, foarte mulți s-au pierdut, n-au mai ajuns la cursuri.”

La primărie bate vântul, deși am încercat de câteva ori să luăm legătură cu cea care ar trebui să se implice în problemele comunității.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

O tânără gimnastă murit la doar 17 ani. "A luat-o de lângă noi în doar 24 de ore"