Amintiri scaldate in sange, partea a III-a. Zeci de mii de civili nevinovati au fost ucisi, schingiuiti, deportati pentru unica vina de a fi fost romani

Dar ce au facut autoritatile, cele de aici si de peste granita? Cum este privit momentul in lucrarile de istorie romanesti? Cat de multe stiu tinerii ucrainieni despre istoria recenta, comuna, noua si lor?

Cosmarul supravietuitorilor de pe Valea Siretului era abia la inceput. S-au facut anchete, arestari, liste. Documentele din acea perioada sunt inca secretizate de Securitatea ucrainiana, chiar si acum dupa 70 de ani de la evenimente. Am reusit sa cercetam doar cateva dosare.

Daca Teodor sau Gheorghe Popescu au fost acuzati pentru "tradarea patriei, Uniunea Sovietica ", Ilie Vasca a fost fost acuzat ca a facut parte dintr-o grupare anti-sovietica si a incercat sa tradeze patria.

In noaptea de 12 spre 13 iunie peste 13.000 de familii de bucovineni au fost ridicate si deportate in Siberia si Kazahstan. Putini s-au mai intors.

Citește și

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Vasile Sucevean avea 9 ani cand a fost ridicat impreuna cu mama sa si fratele sau de 4 ani si trimisi in Kazahstan. Au ajuns acolo dupa 3 saptamani petrecute intr-un vagon de vite inghesuiti cu alte zeci de bucovineni.

Vasile Sucevean: "Ne-o dat intr-un grajd cu dormitor. Si am stat in grajdul acela vreo 3 sau 4 luni. Si dupa aceea ne-o dat o camera, eram 25 de oameni, stateam pe jos in paie. Si asa iti dadea, care lucra 450 de grame si care nu lucra, 150 de grame, ori orz ori secara ori grau. Trebuia sa rasnesti sau il uscam in oala si puneam niste apa si amestecam asa cum ai mesteca la vaca."

Vasile Sucevean: "Cautam niste susi, niste guzgani asa galbeni pe camp, soareci, sobolani, da, mergeam cu galetiile de apa si turnam unde era borta lui si el iesea din borta si noi il prindeam si il tranteam cu capul de galeata si il parleam o tara prin ce aveam paie sau fan, ca acolo e uscat, verde nu era. Purtam cu noi un ceunas, aveam de acasa un ceunas asa, il puneam asa, il fierbeam si-l mancam."

Prima iarna a fost fatala pentru mama care n-a putut rezista. Pamantul era atat de inghetat incat mortii trebuiau sa astepte primavera pana in a-si gasi linistea.

Acolo si-a pierdut si fratele care intr-o zi a disparut. Dupa 7 ani de chin Vasile s-a intors acasa unde spera si acum, dupa aproape 70 de ani, sa primeasca un semn de la Grigore, fratiorul lui bun…

Oamenii din Suceveni au ridicat un paraclis in memoria celor omorati de regimul stalinist.

Ion Sucevean: "Pe Popescu Vasile il ridica in noaptea de 14 spre 15 , pe sotia de 29 de ani si pe bunelul de 82 de ani. Si uitati-va 1, 2, 7 fetite, dintre care cea mai mare de 10 ani si cea mai mica de 2 ani si or murit cu totii in Kazahstan."

Prima atestare a Cernautiului apare in urma cu 605 ani in hrisoavele domnitorilor moldoveni. Cernauti este un oras incarcat de istorie. Intr-o cladire de acolo a studiat Mihai Eminescu.

Aici il intalnim pe Ilie Popescu, profesor universitar pensionat. De loc este din Patrauti, aproape de Fantana Alba. Tatal sau, Vasile Grijincu apare in documentele NKVD-ului. "Au fost prinsi 22 de persoane care s-au considerat ca au organizat Revolutia pe malurile Siretului si pe tata, era primul pe lista, primul, chipurile ca a condus revolutia din '41. Eu pana azi nu cred ca a fost asa ceva… Hotararea a fost ca noi sa fim arestati, tata impuscat, averea sa fie confiscata si noi sa fim deportati. Tatal sau s-a prapadit in Siberia, inainte de a fi executat. Cei care au ramas in urma, o mama cu opt copii au fost trimisi in Kazahstan."

Au ajuns intr-un bordei fara usi si geamuri la 7000 de km de casa.

Ilie Popescu, supravietuitor al Gulagului sovietic: "Stam noi oameni si inghetam, murim. Si s-o dus mama si o observant un cimitir cu cruci. Si unele erau deja putrede si cadeau. Pai acum ce sa facem, luam o cruce din aceea si s-o dus, noi in casa muream si s-o dus cu Ionica si o luat crucile acelea de jos si a zis Doamne iarta-ma, ca daca nu facem foc mor cei 8 copii. Daca ne vede cineva o sa creada ca suntem pagani, dar noi nu eram pagani, eram crestini., dar era intre moarte si viata!

Si era problema nr 1: sa aprindea, ba nu se aprindea chibritul acela. Bai oameni buni. Si tremuraiu toti fratii mei ca daca nu se aprinde ultimul bat ii gata. Mai si D-zeu a facut si s-a aprins! Si pe pereti era de 2 degete, era omat. Si o inceput sa se dezghete in bordeiul ala si o inceput sa-mi cada pe cap bucati cu lut si am inceput a plange…"

Plansul lui a fost plansul miilor de bucovineni care au supravietuit gulagului sovietic, dar au lasat acolo copilaria, tineretea, familiile…

Pe strazile din Cernauti il cunoastem pe Victor. Bulbuc Victor. El e ucrainean. Parintii au fost romani… Habar nu are de crimele impotriva romanilor.

Asculta muzica romaneasca, "populari", "manali", pentru sufletul lui. "Cel mai tare imi place Ionut Printul, io nu stiu familia lui, dar foarte multi imi place cum canta."

Tinerii ucrainieni stiu cine este Ionut Printu, dar au o vaga idee despre prigoana impotriva celor care aveau alta parere decat regimul stalinist.

Andrei este cadru universitar si, impreuna cu sotia sa Julia, accepta sa vorbeasca despre cunostiintele lor de istorie. Am aflat cu surprindere ca numele lui este…Rosculet. Si parintii lui au fost romani…

Andrei Rosculet: "Eu cred ca aceste evenimente au fost secretizate. In perioada sovietica toate documentele despre NKVD au fost secretizate. Astazi insa in Ucraina unele documente sunt desecretizate, insa nu s-a discutat foarte mult despre acest lucru. Cred ca putina lume stie despre asta. Eu sincer nu am auzit niciodata despre acest lucru, stim ca au fost omorati foarte multi oameni nevinovati, insa este posibil ca acest lucru sa se fi auzit abia recent….

L-am intrebat pe tatal meu despre acele evenimente si mi-a spus ca unchiul lui a fost deportat in Siberia si s-a intors bolnav. Din pacate nici in Romania nu s-a vorbit foarte mult despre evenimentele de acum 70 de ani. Nici un istoric nu s-a aplecat cu seriozitate asupra celor intamplate acum 70 de ani la FANTANA ALBA.."

Fost secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe si fost consilier presidential, Eugen Tomac este unul dintre putinii demnitari care stie ce a fost la Fantana Alba.

"O spun raspicat, e de neiertat faptul ca tratatam cu atat indiferenta trecutul deloc indepartat. Vorbim de romani care fara nici o vina si-au pierdut viata intr-un tragic masacru regizat de NKVD atunci cand oamenii au avut o singura dorinta, aceea de a se repatria in propria tara."

Votata de Parlament si promulgata de presedintele Romanie, din 2011 avem o lege prin care ziua de 1 Aprilie a devenit Ziua nationala de cinstire a memoriei romanilor victime ale masacrelor de la Fantana Alba si din alte zone, ale deportarilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic in Ținutul Herța, nordul Bucovinei si intreaga Basarabie.

Deputatul Eugen Tomac  face demersuri pentru ca o comise de ancheta formata din istorici si din alti specialisti sa afle ce s-a intamplat la Fantana Alba: "Si mai important este sa stim cine a ordonat acest masacru. Pentru ca vorbim despre un act care nu poate fi trecut cu vedere nici acum si nici peste 100 de ani."

Vasile Tarateanu ne conduce in suburbiile Cernautiului. Intram in cea mai frumoasa localitate, intr-una dintre cele mai mari comune din regiunea Cernauti, comuna Mahala. Este una dintre comunitatile de romani care au suferit mult in timpul prigoanei staliniste. De aici, in februarie 1941, un grup numeros, aproape 500 de oameni au incercat sa treaca granita. Doar 57 au scapat de sovietici, restul au fost ucisi sau deportati.

In Mahala ajungem la tanti Aurora Bujenita. Aceasta a fost deportata in 1941 in Kazahstan. In vara tragicului an 1941 a ajuns in taiga, intr-un lagar de munca. "Cand am ajuns acolo, ne-o asezat in genunchi pe fiecare sa ne poata numara. S-o asezat si mama in genunchi, dar pentru ca fratele tare plangea o vrut sa se ridice sa-l poata clatina pentru ca pana am ajuns in poiana aia mama ma ducea de mana si bunica pe Petruta in brate. Si acolo mama s-o ridicat si acolo un soldat o atintit pusca spre dansa s-o impuste. Dar altul, nu-I padure fara uscaturi si nu-I lume fara oameni buni. O fost unu mai milios sau mai priceput si o aratat uite, ii plange copilul."

Mama, bunica si o matusa au fost trimise in padure la taiat de lemn.

Aurora: "Pentru ca mama muncea primea 400 de grame de paine. Dar ce fel de paine era, vara, toamna, cum era, daca o strangeai in mana picura apa. Dar iarna o taia cu toporul. Mama cand venea de la lucru din padure venea cu 400 de grame si se atinteau inca 4 ochisori, doi de aicea de un an ai fratelui si ai mei de 4 ani. Sa ne dea mama o farmatura de paine, cat putea mama sa imparteasca din acele 400 de g si noua sa ne dea si ea sa manance ca maine ea din nou sa poata lucra.

Daca noi am ajuns in iulie sa zic, acolo, bunica in septembrie o murit. Matusa o mai trait pana aproape primavera. Si mama cand o venit de la munca o gasit-o pe bunica moarta. No, cum sa va spun, mama ei moarta, in strainatate, nu stie limba, doi copii langa, si de aceea noaptea aceea am dormit cu bunica moarta pe pat. Si mama o trebuit a doua zi sa se duca la munca si pe bunica or incarcat-o si or dus-o la mormant obstesc. N-o avut nici mormant, nici preot…Si ii arunca asa ca pe bolovani."

Dupa doi ani au fost mutati intr-o zona mai buna. Aurora s-a dus la scoala sa invete sa scrie ruseste, mai ales ca primea si ea o bucata de paine. Fratele de 3 ani era dus la cresa, dar a ramas cu probleme dupa frigul indurat in prima iarna din taiga.

O data, mama a lipsit trei zile de la munca, a ramas in lagar sa-i faca micutului Petru masaj si bai cu apa fierbinte. Pedeapsa a fost crunta.

Aurora: "Trebuie sa te judece ca ai lipsit trei zile de la lucru. Si s-o dus mama, dimineata io m-am dus la scoala, mama l-o dus pe fratele, mama m-o rugat sa nu ne despartim. Cum om putea, dar sa am grija de fratele. Nu si-a dat seama ca o sa ne ia, ne-a si luat la casa de copii (ghitop), stie D-zeu ce-o fi fost cu noi. Si s-a dus la judecata si de acolo i-or dat 3 ani s-o duca de acolo."

Dupa 5 ani de gulag, au supravietuit si s-au intors acasa in Mahalaua Cernautiului. N-a uitat prin ce-a trecut, asa cum n-a uitat cantecele si poeziile romanesti invatate de la mama. Asa sunt toti acolo,

Zeci de mii de civili nevinovati au fost ucisi, schingiuiti, deportati pentru unica vina de a fi fost romani. Toate acestea se intamplau in timp de pace, Romania nu era in stare de razboi. Fantana Alba este o lectie de istorie si demnitate nationala ce nu trebuie sa lipseasca din manualele nici unei generatii.

Localitati martire in Bucovina de Nord:

-► Raionul Herta: Culiceni, Godinesti, Horbova, Hreatca, Mihoreni, Molnita, Ostrita, Pilpauti, Probotesti, Tarnauca

-► Raionul Hliboca: Carapciu pe Siret, Ceahor, Cupca, Dimca, Molodia, Opriseni, Puieni, Stanesti, Tereblecea, Suceveni, Iordanesti, Voloca pe Derelui, Bahrinesti

-► Raionul Noua Sulita: Boian, Buda Mare, Mahala, Stroiesti, Costiceni

-►Raionul Storojinet: Budinet, Crasna, Igesti, Patrautii de Jos, Patrautii de Sus, Storojinet Maidan, Ropcea Rosa-Cernauti, Horecea-Cernauti
 

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5