Vacanta in Romania, partea I. Turismul de pe litoral, compromis de rivalitatile dintre investitori
Facem o excursie in turismul romanesc: incepe un nou sezon, o multime de turisti vor calatori prin toata tara cu gandul la concediul pe care l-au asteptat un an de zile.
De prea multe ori, insa, oferta de turism e departe de ce gasesti cand ajungi la destinatie si te cazezi.
La mare si la munte avem statiuni vestite, moderne pentru anii '70, cand erau si foarte cautate. Astazi se vede ca acolo lipsesc investiiile serioase si grija pentru turist. Cel mai bine se observa situatia la mare.
Mai ales in sud zeci de hoteluri deschid in fiecare an nepregatite pentru un turism civilizat. In acte insa, totul e bine.
Litoralul romanesc, inceputul unui nou sezon. Multe hoteluri saracacioase, modernizari putine, conditii de neacceptat in orice tara civilizata.
Avem un potential urias, afectat insa de 2 hibe mari, 2 probleme uriase care prejudiciaza enorm turismrul romanesc.
In primul rand in Romania nu exista o viziune de ansamblu, nu avem o strategie care sa prevada masuri concrete pentru investitori, turismul nu este vazut unitar pe litoral.
Inca de la inceputul anilor 2000, cand a avut loc o privatizare pornita pe genunchi, patronii au fost lasati de capul lor sa faca business. Fara o viziune la nivel macro, statiunile ajung in paragina si sudul litoralului pare ca a fost aruncat inapoi in timp.
In al doilea rand, lipseste controlul din partea autoritatilor. Exista legislatie, dar nu se respecta. Degeaba scrie in norme negru pe alb ca hotelurile trebuie sa intruneasca anumite conditii, cat timp patronii stiu ca isi pot aranja apele.
Iata ce spune, filmata pe ascuns, reprezentanta unui hotel de pe litoral: “Sunt stele luate asa...vine, iti da o amenda, treci peste....Nu tin cont de conditiile de clasificare”.
Avem inspectori de control - dar se declara neputinciosi. Presedintele Autoritatii Nationale de Turism, institutia care monitorizeaza activitatea hoteliera din toata tara, se plange.
“Din anul 2010 si pana in prezent a existat o procedura care prevedea clasificarea structurilor prin declaratie pe propria raspundere. Sunt multe unitati de cazare care nu au fost verificate niciodata”, declara Razvan Filipescu.
Seful ANT vorbeste cu seninatate despre lipsa controlului, scuzandu-se ca este in functie doar de o luna. Povesteste cu lejeritate cum ca in toata tara sunt doar 9 inspectori, care teoretic trebuie sa verifice aproape 150 de mii de hoteluri plus alte tot atatea pensiuni. Adica un functionar ar trebui sa controleze aproape 100 de unitati intr-o zi.
Presedintele Razvan Filipescu omite sa precizeze si ca de acum inainte, va lucra cu aceeasi echipa.
“-Poti verifica cu personalul pe care il ai in momentul asta?
-Cu o buna organizare da”.
In Romania se fac de ani de zile promisiuni, despre controale se vorbeste la viitor si in acest context turismul e sat fara caini, in care investitorii fac ce vor:
“Nu merita sa le modernizam, oricati bani am baga in modernizare, ramane un hotel amarat. Daca maine as putea sa le vand la un pret rezonabil, cu mici exceptii, eu le-as vinde cu placere pe toate”, declara Mihai Fercala, director SIF Transilvania.
Iata viziunea omului care conduce de ani buni SIF Transilvania, un fond de investitii care detine cel mai mare numar de cazare din SUD-Estul Europei.
Niciun alt privat din Romania, Bulgaria, Grecia sau Turcia nu are in portofiliu mai multe locuri de cazare - SIF-ul romanesc are 11 mii de locuri in exploatare si alte vreo 4 mii in conservare.
Inca de anul trecut, Mihai Fercala povestea ca atata timp cat romanii se cazeaza in conditii proaste, niciun investitor nu se grabeste la mari modernizari.
“Nu mai bagam bani in turism, eu mai degraba investesc un milon de euro pe piata de capital si intr-un an scot un milion si jumatate de euro. In turism nu pot sa fac asa”.
Avem hotelieri care se fac ca investesc si autoritati care se fac ca ii controleaza - la mijloc un rol important il joaca turistul roman. Trece prea usor cu vederea lipsurile, nu se plange, accepta conditii proaste doar pentru ca e in cautare de ieftin si comod. Turismul pare oglinda bunastarii poporului, la venituri mici, la fel sunt si pretentiile celor mai multi clienti.
Lipsesc investitile serioase pe litoral, desi au trecut doi ani in care romanii speriati de criza nu au mai plecat in strainatate si au cheltuit la marea romaneasca aproape 300 de milioane de euro. E timpul ca profiturile sa fie reinvestite, pentru a genera noi profituri, dar investitorii nu se inghesuie.
Chiar daca multi romani au inceput sa-si faca din nou vacantele in tara, putini patroni se grabesc sa ofere servicii civilizate. Iata cum se prezinta multe hoteluri de la noi, in pragul unui nou sezon estival.
Carpeli interminabile si o spoiala de ochii lumii - asta primeste turistul la 2 si 3 stele. Fara o viziune de ansamblu, fara o politica nationala si una locala, fara constrangeri ferme pentru patronii de la mare, turistul e lasat sa se pacaleasca pe proprii bani.
Si degeaba se plange la televizor turistul, daca sesizarile lui nu au niciun efect.
Niciun hotel nu a fost inchis in ultimii ani pentru lipsa conditiilor. Noua conducere de la Autoritatea de Turism anunta modificarea legislatiei, cu noi parghii de control din 2013.
“Noi am prevazut acuma lucruri noi, punct suplimentare pentru noi standarde de management, in domeniul protectiei mediului”, declara Razvan Filipescu.
Presedintele ANT vorbeste tot de modificari legislative, dar nimic privind o strategie si coordonarea de la centru cu autoritatile locale. Nu exista o viziune nici macar la nivel de statiune. Iar statiunile romanesti au nevoie de asta.
Fostul presedinte al Federatiei romane de Box, Rudel Obreja, este patron in statiunea Olimp.
“Se merge in continuare pe stilul – ii asteptam pe oameni sa bea si sa manance. Ce e Mamaia e altceva, cluburi, turism de weekend, nu pot avea acelasi concept peste tot, trebuie si altecva”.
Are fostul hotel Moldova, preluat in 2010. Se plange de lipsa de viziune a autoritatilor de la Bucuresti, dar si de lipsa de interes a autoritatilor locale din Mangalia, de care apartine administrativ Olimpul.
Nu spune insa ca a preluat o cladire care zace de ani de zile in santier - colosul de beton ofera in fiecare vara un peisaj trist, care alunga turistii.
“-Cum ne nu v-a venit ideea sa investiti aici?
-Imaginea pe care eu o am este antagonica cu ce se intampla.”
Omul de afaceri sustine ca minoritari in afacere sunt SIF Transilvania, care ar fi interesata sa-i puna bete in roate.
“In acest moment, noi suntem in consevare, avem litigiu cu unul dintre investitorii minoritati si cu banca de la care am luat creditul”, spune Rudel Obreja.
Seful SIF, Mihai Fercala, vorbea in 2012 de mult pragmatism in afacerile din turism: “Eu trebuie sa fiu mult mai pragmatic, eu ma joc pe bani, pe banii actionarilor mei. Asta e capitalismul”.
Investitorii neglijeaza modernizarea hotelurilor
Pe litoral e concurenta acerba in batalia pentru clienti. Investitorii nu sunt uniti, statul nu se implica, nu ii coordoneaza, nu ii apropie.
In Olimp, cel mai reprezentativ este ansamblul hotelurilor Panoramic-Amfiteatru-Belvedere.
Se afla in portofoliul unei companii mari, controlata de timisoreanul Joseph Gosh. In 2011, la Panoramic, incepeau lucrari de reabilitare, iar directorul hotelului sustinea ca patronul avea planuri mari: "Posibil ca Panoramicul sa fie redeschis in curand de 4 stele. "
Si la stadiul de planuri a ramas de atunci si pana azi hotelul. In tabloul de ruina, celelalte doua hoteluri din ansamblu au cazat turisti, si chiar la capacitate maxima.
Au oferit cateva camere reabilitate, insa cele mai multe cu mobilier vechi si carpit, din anii 70.
“Suntem exact ca pe vremea cand se filma aici Nea Marin Miliardar”, spune un turist.
Patronul singurei cofetarii deschise in zona spune ca unitatile sunt scoase periodic la vanzare, fiind din start preluate din interes imobiliar si nu pentru turism serios.
Cat timp turistii vin, nimic nu se schimba. Un alt patron de hotel din Olimp este Dumitru Filip. A fost pana in 2002 seful unitatii de turism a statului. Stie exact cum a avut loc privatizarea de pe litoral, care practic a impartit complexuri intregi hoteliere si a fragmentat statiuni gandite sa functioneze ca un tot unitar.
“Eu, intamplator sunt din zona, cunosc locatiile si am incredere in turism si in viitorul lui. Imi pare rau ca nu toata structura de proprietari abordeaza turismul cu suficient curaj si disponibilitate, ca sa nu mai plece turistii in Turcia, Germania, Bulgaria, cand avem Marea Neagra langa noi”, spune Dumitru Filip.
Astazi, Dumitru Filip are un minihotel de 3 stele pe faleza de la Olimp, amenajat pe locul unor spatii tehnice. Vorbeste despre unitate intre hotelieri si sustine ca multi dintre ei au cumparat hoteluri doar pentru specula imobiliara - a venit criza, si au ramas cu unitatile pe cap.
“Eu cred ca este o realitate cu care ar trebui sa defilam mai departe, nu avem ce sa facem”, spune Dumitru Filip.
Multi hotelieri il considera pe Filip principalul responsabil de modul in care au fost impartite activele statului la Neptun.
Restaurantele au fost vandute separat de hoteluri si de bazele conexe. Zeci de unitati difizate au ajuns pe mana unor investitori care nu au mai colaborat, ci au inceput lupta pentru clienti.
“Ideal ar fi ca oricine sa aiba preocupare pentru ceea ce detine pe litoral. Nu vorbim de proprietatea unuia sa altuia, ci de structuri cu caracter generalist.”
Exemplul dat de bulgari: o statiune turistica sub un singur management
Altfel e situatia dincolo de granita, la bulgari. La Albena, intr-un un hotel de 3 stele, oricat de mica e audienta la piscina, sunt cel putin 2 animatori care sa-i intretina pe turisti.
Intreaga statiune are acelasi management - un fond de pensii in care statul e coactionar, alaturi de un grup de privati si de marea masa a pensionarilor bulgari. Totul e coordonat de un presedinte, care are in subordine o intreaga echipa.
“Am stiut de la bun inceput ca va fi foarte dificil sa imparti infrastructura turistica. De aceea, am decis sa mentinem sub adminsitartie intreaga statiune”, spune Krassimir Stanev, directorul statiunii Albena.
Aceeasi firma aplica o singura strategie de succes in toate hotelurile din statiune, dar controleaza si si restaurantele, centrele spa si spatiile de agrement.
Nu exista patroni care sa se calce pe bataturi si sa isi puna bete in roate, nu exista investitori delasatori care sa lase unitati in paragina. Albena e promovata ca un pachet complex de servicii.
“Am investit foarte mult in renovarea hotelurilor, se renoveaza camerele in principal, schimbam totul, construit locuri de joaca pentru copii”, spune Alina Balaci, PR la o companie de management.
“Statiunea nu a fost impartita, este sub aceeasi conducere si, pentru ca este o firma puternica, am inceput sa cumparam si alte statiuni”, spune Krassimir Stanev.
Hotelierii bulgari spun ca e f importan sa aiba un grad de ocupare de 40% la inceput de sezon. Adica sa aiba clienti,. nu doar camere deschise si hoteluri cu receptii primitoare. Altfel, intreaga afacere ar putea sa se scufunde.
Apa calda cu program si mobila din anii '70
La Neptun-Olimp sunt zeci de hoteluri inchise, altele functioneaza in regim de avarie. Iata hotelul Neptun - unul din reperele emblematice, chiar in centrul statiunii.
In 2013 e pe jumatate parasit si an de an si-a pierdut stelele pana a ajuns la una. Paznicul hotelului explica: "Cazare? Dupa data de 15 iunie. Doar 4 etaje mai au mobilier..."
Turismul la 1 stea e cea mai ieftina varianta dupa camping, dar are criterii minime obligatorii, impuse prin lege. De ele se tine cont doar teoretic, asa cum reiese din vizitarea unor astfel de unitati de la noi.
Camere mici, cu o chiuveta la intrare si o debara pe post un dulap, e tot ce ti se ofera. Baia e la comun, pe hol. Fara pretentii de apa calda. “Maine o sa fie si apa calda, dar asa cum v-am spus, o sa fie cu program”.
La doua stele e teoretic mai bine. Doar teoretic, pentru ca pe litoral se poate si mai rau. Mergem la un hotel din Saturn. 100 de lei costa camera pe noapte in plin sezon si in acest tarif primesti un tablou sinistru. "Mobilier de acum 100 de ani…Mobila e aceeasi din ‘73, cand a fost deschis hotelul…"
Aceleasi hoteluri erau in anii '70 la mare cautare. Mii de turisti straini intesau vara plajele romanesti. Cativa dintre ei inca mai vin si astazi, in ciuda peisajului dezolant.
„De 30 de ani vin aici. 30 de ani, va dati seama?", spune o turista din Germania.
Un grup de nemti a venit la tratament. Un pachet de 18 zile la inceput de iunie in Romania costa 300 de euro. Maidanezii din zona sunt bonus.
„Nu e bine, deranjeaza, nu pot dormi"
Tot sudul litoralului e intesat de caini fara stapan, infometati si agresivi. Turistii filmeaza si pastreaza amintirile.
“Nu-i aduna nimeni, sta lumea cu frica, ar trebui sa nu mai vina nimeni aici, niciun turist, sa se invete minte sa-i adune”, spune un turist.
In Romania, turistii nu cer, patronii nu ofera servicii conforme cu standardul asumat in avizele de functionare.
Ne laudam peste tot ca avem iesire la litoral si statiuni de succes, mostenite din perioada comunista. Iesim insa la rampa cu un turism rudimentar, in care investitorii sunt lasati de faca afaceri cum vor, cand vor, daca vor.
