Experiența Erasmus a unui student ieșean în Norvegia: ”Incredibil de interesant”. ”Alcoolul foarte scump, țigări nu găsești”

Dan Grădinariu este student în anul III la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), la specializarea Engleză - Germană, scrie Ziarul de Iași.

În semestrul I al celui de-al treilea an de studii, el a plecat cu programul Erasmus SEE (program prin care studenţii pot pleca în tările care fac parte din Spaţiul Economic European - Norvegia, Islanda, Liechtenstein) la Universitatea Bergen din Norvegia. Experienţa lui poate fi utilă multor aplicanţi.

„Hârţogăraia a fost grea, pentru că erau foarte multe hârtii care trebuiau semnate... Dacă eram mai rapid şi mai punctual nu cred că era la fel de mult stres. Cu o săptămână înainte să depun documentele trebuia să fac rost de ele. Nu scria nicăieri foarte clar dacă aveai sau nu nevoie de certificat de engleză. â

Pe site-ul universităţii din Bergen scria că ar trebui, pe fişele date de universitatea noastră nu scria. Până ce am aflat că trebuia, era prea târziu. Pentru a pleca, mi-a trebuit un certificat de nivel C1 de engleză, iar eu aveam deja Cambridge”, povesteşte studentul.

Citește și

Un student face naveta la facultate cu avionul pentru a economisi bani. „E ca și cum aș lua autobuzul”

„O situaţie incredibil de ciudată - este un document, Learning Agreement, care trebuie semnat de tine, de coordonatorul Erasmus de aici şi de cel de acolo. Ca să mergi în Norvegia ai nevoie de o semnătură fizică de la toţi. Cum iei o semnătura fizică de la omul de acolo, pe documentul de aici, fără sa te duci acolo?

Am luat o semnătură electronică de acolo ca să pot pleca, apoi, când am ajuns acolo, a trebuit să refac documentul şi să merg la coordonatorul Erasmus să semneze pe data iniţială. Cred că asta e procedura, dar e o procedură ciudată”, spune Dan.

”Incredibil de interesant, unul dintre cele mai faine cursuri pe care le-am făcut”

Dan a ales trei materii, cumuland un total de 45 de credite; numărul de credite pe care îl acumulează un student la UAIC este, în general, 30. A ales materiile în aşa fel încât să se alinieze cu programul de la Iaşi.

La Bergen, germana nu se predă de obicei în semestrul I, ci în semestrul II. Dan a optat pentru materii de engleză pentru a le putea echivala cu cele de la Iaşi pe ambele semestre, urmând să recupereze germana în semestrul II.

„Am luat un curs de Critical Approaches to Technologies and Society - a fost incredibil de interesant, unul dintre cele mai faine cursuri pe care le-am făcut.

Profesorul era venit din SUA, iar cursul explica felul în care tehnologia influenţează lumea, cum apare cultura digitală. Am învăţat să fac eseuri foarte bune, în Norvegia se fac eseuri cum trebuie.

Am mai avut un curs de Literatură Electronică, care a fost atât de fain, încât m-a făcut să vreau să scriu licenţa pe tema asta. Am învăţat nu numai despre literatură electronică, am făcut poeme cu AI, am codat un joc de literatură. Apoi am mai luat un curs de Cultură şi Civilizaţie Norvegiana ca să îmi echivalez cursul pe care îl făceam la facultate aici”, îşi aminteşte studentul.

Dan a observat că, în Norvegia accentul se pune mai mult pe autonomia studentului. Deşi a acumulat 45 de credite, programul său conţinea 8 ore de cursuri pe săptămână.

”M-am descurcat foarte bine cu banii”. Bursa a fost de 1.200 de euro

În Norvegia, un student full-time are 30 de credite, echivalentul a aproximativ 40 de ore de studiu individual pe săptămână. Această libertate de a-şi gestiona timpul i-a permis lui Dan să înveţe mai mult şi mai eficient. Consideră că această abordare independentă, deşi poate fi descurajatoare pentru unii studenţi, l-a determinat să obţină rezultate mai bune.

„Am stat într-un apartament care avea un spaţiu mare, o bucătărie şi un living şi mai multe camere - stăteam câte 2 în cameră. Chiria a fost în jur de 300 de euro cu apă şi căldură incluse. Bursa a fost 1200 de euro pe lună, am primit 80% când m-am dus, şi 20% la întors.

M-am descurcat foarte bine cu banii, eu oricum nu beau şi fumez. Mergeam la cantina studenţească, iar cina era mereu 30 de lei, destul de scump. Mâncarea era de calitate bună, niciodată nu am avut standarde mari. Am fost şi chibzuit, am luat mâncarea mai ieftină, dar chiar dacă era cea mai ieftină mâncare, tot a fost de calitate bună. Nu luam legume şi fructe proaspete, le luam la conservă. Alcoolul era foarte scump, ţigări nu prea găseşti”, spune studentul.

„Pe lună cheltuiam bursa de 1.200 de euro. Dacă trăiam o viaţă pur pragmatică şi nu-mi luam tot felul de prostii, poate nu i-aş fi cheltuit”.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă