Ușor cu falimentul pe scări. Guvernul Bolojan schimbă legea insolvenței ca să limiteze abuzarea bugetelor, public și privat

♦ Actualul cadru legislativ pare să permită folosirea abuzivă a insolvenței. Ceea ce este menit să ajute firmele în dificultate pare a fi folosit mai mult de cei care vor să „dea țepe”, fie statului, fie partenerilor privați, fie ambilor.

♦ În România intrarea în insolvență echivalează, în până la 98% dintre cazuri cu falimentul, semn că legea actuală nu are rezultatul dorit, că este, poate, folosită abuziv și că e loc de îmbunătățire.

♦ Din top 10 cei mai mari datornici la stat, pe care ȘtirileProTV.ro i-a prezentat aici, cinci sunt în faliment, unul este insolvență și unul în lichidare. 

Ministerul Justiției, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, a elaborat un set de propuneri de modificare a Legii insolvenței nr. 85/2014, pentru a fi incluse în pachetul al doilea de reforme, care va fi definitivat în perioada următoare, a anunțat ministerul de resort într-un comunicat oficial. 

Citește și

ÎCCJ vrea din nou să sesizeze Curtea Constituțională. Magistrații decid vineri pe legea pensiilor speciale

„Legislația în domeniul insolvenței este esențială pentru funcționarea mediului de afaceri. Procedurile de insolvență asigură lichidarea sau restructurarea ordonată a întreprinderilor ori a întreprinzătorilor aflați în dificultate financiară și economică, iar reglementarea lor echilibrată, cu luarea în considerare a tuturor drepturilor și intereselor în concurs, este definitorie pentru evaluarea riscului investițional și pentru crearea unui climat economic sănătos și credibil”, precizează oficialii ministerului.

Insolvența și apoi falimentul pot fi folosite pentru a evita plata taxelor, impozitelor și a datoriilor, atât către stat cât și către partenerii comerciali. Din top 10 cei mai mari datornici la stat, pe care ȘtirileProTV.ro i-a prezentat aici, cinci sunt în faliment, unul este insolvență și unul în lichidare.

În 2024 s-au deschis 7.274 de proceduri noi de insolvență, în creștere cu peste nouă procente față de anul anterior, potrivit unui studiu Coface făcut în primăvară. Multe erau companii mari, cu tradiție, și cu mulți angajați.

Rata de succes a firmelor în procesul lor de a-și reveni din insolvență și a-și relua activitatea a fost de doar circa 2%, după cum estimează experții. 

Ministerul Justiției promite că noile măsuri vor contribui și la o mai bună încasare a creanțelor către bugetul general consolidat al statului.

Datoriile firmelor din România la buget sunt în creștere și au depășit 76 de miliarde de lei, la finalul lunii iunie, după cum Știrile Pro TV a atras atenția recent.

Principiile de bază care vor fi aplicate de Ministerul Justiției și cel al Finanțelor au fost prezentate deja de Știrile ProTV, citând surse din PSD. 

Vă prezentăm mai jos, pe scurt, principale idei din comunicatul Justiției:

♦ În Planul Bugetar-Structural Național pe termen mediu 2025-2031, în cadrul reformei administrării sistemului de impozite și taxe, este prevăzută măsura „actualizării legislației specifice insolvenței, având ca obiectiv reducerea gap-ului de TVA, prin crearea cadrului legal de atragere a răspunderii pentru administratorii legali care, prin modul de administrare, introduc în mod voit în insolvență IMM–urile care datorează impozite și taxe și apoi în faliment IMM-urile care au raportul dintre datorii față de buget și activul total mai mari de 50%”.

În acest cadru de evaluare și acțiune este avută în vedere o intervenție legislativă etapizată pentru eficientizarea procedurilor reglementate de Legea insolvenţei nr. 85/2014, care să impacteze favorabil și nivelul de colectare a creanțelor statului, cu efect pozitiv în privința reducerii deficitului bugetar.

În proiectul de lege care va fi promovat în perioada imediat următoare sunt propuse soluții pentru atingerea obiectivelor stabilite în Planul Bugetar-Structural Național:

1.Consolidarea regimului răspunderii administratorilor pentru aducerea societății în stare de insolvență. În acest scop, sunt propuse:

♦ cerințe mai stricte de elaborare a raportului de evaluare a stării debitorului şi a cauzelor ce au condus la insolvență, pentru a facilita creditorilor, inclusiv creditorului fiscal, fundamentarea şi declanșarea acțiunii în răspundere a administratorilor;
acțiunea în răspundere nu mai vizează doar administratorii formali, ci şi administratorii de facto (care impun decizia financiară şi operațională a societății);

♦ interdicția de a fonda societăți pe o perioadă de 5 ani, ca efect al hotărârii de atragere a răspunderii, interdicție care se înregistrează în Registrul Comerțului, informația fiind astfel accesibilă publicului;

♦ extinderea interdicției ocupării funcției de administrare/conducere și la administratorul de facto;
administratorul și administratorul de facto împotriva cărora s-a introdus o acțiune în atragerea răspunderii nu pot avea calitatea de administrator special;

♦ reglementarea unui caz distinct de atragere a răspunderii: vânzarea bunurilor ca ansamblu independent către afiliați în frauda creditorilor;

♦ instituirea unei prezumții potrivit căreia nedepunerea situațiilor financiare şi a declarațiilor fiscale prezumă, până la proba contrară, neținerea, conform legii, a contabilității.

2. Creșterea gradului de recuperare a impozitelor și taxelor ce revin societăților aflate în insolvență, prin asigurarea unui nivel mai înalt de transparență a procedurii în raport cu creditorii, cu scopul de a facilita exercitarea remediilor procesuale împotriva practicilor de manipulare a votului și a tendințelor de tergiversare a procedurii. În acest scop, sunt propuse:

♦ instituirea obligaţiei debitorului/administratorului judiciar de a prezenta motivele temeinice şi circumstanţele exceptionale ce pot justifica prioritizarea plăţii anumitor creanţe curente, ca excepție de la principiul plăţii creanțelor curente, potrivit scadentei;

♦ notificarea creditorului fiscal în legătură cu intenția de deschidere a procedurii se va face de către debitor cu 15 zile înainte de depunerea cererii;

♦ comunicarea electronică a rapoartelor și planului de reorganizare către toți creditorii care solicită;
rapoarte actualizate mai detaliate ale administratorului judiciar/lichidatorului judiciar;

♦ includerea de informații suplimentare în tabelul creanțelor;
clarificarea obligațiilor administratorului concordatar în elaborarea listei creanțelor în concordat;
definirea conceptului de afiliat (persoane strâns legate de debitor), în sensul Legii insolvenței;

♦ număr limitat de creditori afiliați în comitetul creditorilor (1/7).

3. Reducerea duratei procedurii insolvenței, prin măsuri concrete, cu efect imediat. În acest scop, sunt propuse:

♦ verificarea periodică de către administratorul judiciar a stării financiare a debitorului, pentru a propune, de îndată, dacă este cazul, intrarea în faliment, în perioada de observație sau pe durata executării planului;

♦ valorificarea bunurilor prin licitație publică, potrivit Codului de procedură civilă, dacă vânzarea, potrivit regulamentului de vânzare stabilit de creditori, nu conduce la vânzarea bunului într-un termen determinat;

♦ închiderea procedurii insolvenței odată cu constatarea de către judecătorul-sindic a îndeplinirii tuturor obligațiilor de plată asumate prin planul confirmat, chiar dacă există una sau mai multe creanțe curente, care nu sunt certe, în cazul în care cuantumul cumulat al acestora nu este de natură a determina o stare de dificultate financiară sau de a genera iminența insolvenței ori de a afecta viabilitatea întreprinderii debitorului (caz în care dosarele asociate sunt trimise spre soluționare instanței competente, potrivit dreptului comun);

♦ dezvoltarea și operaționalizarea în regim prioritar a unei platforme informatice pentru desemnarea aleatorie a administratorului /lichidatorului judiciar de către judecătorul-sindic;

♦completarea atribuțiilor practicienilor în insolvență, pentru a încuraja închiderea rapidă și cât mai eficientă a procedurilor de insolvență.

Articol recomandat de sport.ro

"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"