Măsurile anunțate de ministrul Finanțelor: o nouă formulă de taxare a multinaționalelor, taxă nouă pentru coletele din Asia
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut, miercuri, o conferință de presă pe tema măsurilor de reformă fiscală. El a anunțat noi taxe și impozite, precum și ”schimbarea paradigmei în privința modului care tratăm multinaționalele”.
Conferința de presă a fost transmisă LIVE pe www.stirileprotv.ro.
Nazare a precizat faptul că trebuie adoptate noi măsuri fiscale „pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru recesiune și să anticipăm acest lucru”.
Astfel, Ministerul Finanțelor a anunțat că vrea să taxeze ”zona prin care acele multinaționale își exportă profitul”, drept pentru care a fost creată o nouă formulă de taxare, folosită și în SUA, pentru tot ce depășește 3% pe anumite categorii de cheltuieli.
”De ce facem acest lucru? Pentru că vrem să schimbăm atitudinea, de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale care, în fapt, cumva îi oprește, previne creșterea economică, previne investițiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala respectivă își exportă profitul.”, a spus Nazare.
Prin urmare, tot ce depășește 3% va fi considerat nedeductibil.
”Permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a spus ministrul.
Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.
O nouă taxă pentru coletele care vin în România din țări care nu sunt din UE
De asemenea, ministrul Finanțelor a anunțat o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro care vine în România din zone extracomunitare, cum ar fi China. El a precizat că, prin această măsură, se estimează că se vor aduce la bugetul de stat 1,3 miliarde lei.
"O taxă pe fluxurile extracomunitare de colete. Ce se întâmplă în acest domeniu? La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete, mă refer la coletele sub 150 de euro, au crescut de la un miliard la patru miliarde în ultimii patru ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi, 3.000-4.000 de colete pe zi, la 225.000 de colete pe zi astăzi. Sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români care vând în online şi care au fost profund afectaţi de această creştere a coletelor din zone extracomunitare. (...) Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet, de 150 de euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo şi coletele care vin direct din zone extracomunitare în România şi cele care vin prin alte hub-uri în România", a explicat Nazare.
Nazare a adăugat că, odată instituită taxa, cei care vor să stabilească hub-uri logistice în România şi vor să distribuie din România nu vor mai trebui să plătească aceşti bani.
"Îi invităm pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să-şi stabilească hub-uri logistice în România", a transmis ministrul Finanţelor.
Toate firmele din România, obligate să dețină un cont bancar
Nu în ultimul rând, toate persoanele juridice din România vor fi obligate să aibă cont bancar, iar băncile vor fi obligate să deschidă cel puțin un cont pentru fiecare firmă din țară.
”Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un card bancar, nu au un cont în bancă și, bineînțeles, nici card. Și am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei. Ponderea companiilor care nu au relații cu nicio bancă și nu fac niciun fel de rulaj prin bănci este extrem de mare, dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar. Și pe această cale instituim obligația prin care persoanele juridice să dețină un cont în bancă. De asemenea, instituim obligația pentru bănci să deschidă cel puțin un cont pentru acele companii, ca să avem vizibilitate și să avem o trasabilitate a plăților.”, a spus ministrul Nazare.
Ministerul de Finanțe preia controlul ANAF: Introducem bodycamuri
De asemenea, Alexandru Nazare a anunțat că ANAF va fi ”coordonat” de Ministerul de Finanțe.
”Nu vom face acest lucru pentru activitatea de control, activitatea de control rămâne în gestiunea ANAF, dar în toate celelalte activități de coordonare o vom face. De ce? Pentru că până acum această activitate era reglată doar dintr-un singur cuvânt, că ANAF este subordonat Ministerului de Finanțe, dar în fapt, în spatele acestui cuvânt nu era absolut nimic. Nu exista niciun fel de coordonare și trebuie să avem responsabilități și trebuie să avem coordonare dacă vrem să avem rezultate.”, a explicat ministrul.
Nazare a explicat este nevoie de această măsură ”tocmai pentru a putea acționa atunci când avem persoane suspecte sau suspectate de diverse activități frauduloase în oricare din aceste instituții, mai ales în zona de control, să putem face teste de integritate, iar acei funcționari care sunt suspecti să poată trece prin aceste filtre”.
”Introducem de asemenea bodycamuri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a vămii și pentru zona de control din ONJN. Avem nevoie de astfel de măsuri tocmai pentru a avea o transparență a modului în care activitatea de control, fie că e vorba de ANAF sau antifraudă sau vamă, se întâmplă.”, a mai spus el.
Noi reguli privind capitalul social al firmelor
O altă noutate anunțată de ministrul Finanțelor a fost cea legată de capitalul social minim, care, va fi de de 8.000 de lei în cazul societăților de tip SRL.
Măsura intră în vigoare de la 1 ianuarie, cu norme tranzitorii doi ani de zile, iar suma de 8.000 de lei provine din actualizarea cu inflația a capitalului social de 200 de lei din anii '90, care nu a fost modificat din anii '90.
”O altă chestiune foarte importantă se referă la capitalul social. Din 2020 încoace, capitalul social nu mai este 200 de lei, capitalul social este 1 leu. Practic, în zona acestor companii cu capital social 1 leu, statul are foarte puține resurse, posibilități de a recupera în momentul în care aceste companii ajung în inactivitate, insolvență, dizolvare, în diverse faze. Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social, dar capitalul social inițial, cel de 200 de lei, care nu a fost modificat niciodată din '90 până astăzi.
Deci, practic, propunem stabilirea unui capital social minim, de 8.000 de lei în cazul societăților de tip SRL, bineînțeles, această chestiune va fi reglată nu imediat, vor fi norme tranzitorii, banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiți pentru companie, deci nu sunt blocați în capital social, dar în același timp și statul, în momentul în care aceste companii ajung în insolvență, poate să și recupereze.”, a anunțat oficialul de la Finanțe.
Plafonul de 50.000 de lei, eliminat de la plata cu cardul
O altă noutate anunțată de ministrul Nazare se referă la eliminarea plafonului de 50.000 de lei la plata cu cardul.
”Eliminăm acel plafon de 50000 de lei astfel încât nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronic. Sunt în momentul de față peste 300.000 de astfel de cazuri. Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018 când POS-urile aveau diverse regiuni, era foarte complicat să obții un POS; acuma avem trei variante de POS, e mult mai facil să obții acest lucru. Bineînțeles, vom avea în vedere în normele tranzitorii și regimul unor zone speciale din România unde nu există internet, ne vom uita și la aceste zone ,pentru că probabil că sunt cazuri justificate în anumite zone din țară, dar acele cazuri sunt excepția, nu și regula.”
El a mai promis că se încearcă și reducerea taxelor care sunt aplicate la plățile prin POS.
”În același timp am purtat un dialog foarte deschis cu asociația băncilor, dar și cu cei care reprezintă aceste mijloace de plată electronică astfel încât, în paralel cu această măsură, am făcut un apel în întâlnirile cu ei și fac un apel public și acum, ca odată cu adoptarea acestei măsuri și din partea acestora să vedem o atitudine diferită în privința dobânzilor pe care le practică astfel încât plata cu cardul să devină mai puțin costisitoare decât este astăzi. Ne așteptăm de la ei la un răspuns la acest set de măsuri pe care îl propunem astăzi. Trebuie să vedem și de la acești operatori că îşi modifică costurile astfel încât pentru cetățean să devină această operațiune mai puțin costisitoare”, a precizat Nazare.
Sinteza declarațiilor ministrului de Finanțe:
- În evidențele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate. Vorbim de management fee-uri, de cheltuieli de adminsitrare, de proprietate intelectuală, de dobânzi intra-grup și cheltuieli de consultanță. Vrem de acum să ne raportăm în speecial la aceste cheltuieli susceptibile, pricinoase ale multinaționalelor, prin care în mod tradițional se transferă profituri.
- Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt previne creșterea economică, previne investițiile acelor companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care acele multinaționale își exportă profiturile.
- Pe aceste patru categorii de cheltuieli avem un volum calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei, în relația cu afiliații.
- Am creat o nouă formulă de taxare, inspirați din base erotion tax, folosită în SUA, cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, ca tot ce depășește acești 3% să fie considerat nedeductibil.
- În fapt, permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%.
- Ne așteptăm la un efect în creștere a impozitului pe profit și la o evidență mult mai clară a zonelor susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor.
- Acest impozit va fi construit pentru anul 2026 având la bază anul 2024. Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliați să înlocuiască taxa pe impozit pe profit. Trebuie să fi pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru.
- Odată eliminarea IMCA ne așteptăm să aibă o altă atitudine față de investițiile în România.
- Nu trebuie să targetăm activitatea multinaționalelor.
- O a doua măsură se referă la o taxă pe fluxuri extracomunitare de colete, cele de peste 150 de euro. În România, aceste fluxuri au crescut la 225.000 de colete pe zi astăzi. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse. Sunt efecte de mediu, logistice.
- Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 de euro, care va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat. Cei care vor să-și stabilească huburi logitice în România nu vor mai trebui să plătească acești bani. Îi invităm pe cei care doresc să-și stabilească huburi logisice în România.
- Propunem teste de integritate pentru angajații ANAF. Introducem bodycam-uri.
- Schimbăm filozofia modului în care se fac eșalonările. Eșalonarea simplificată s-a adoptat în pandemie și a fost permanetizată. A fost un fel de credit cu buletinul. Avem companii care au plecat de la o datorie mică de sute de mii de lei și au ajuns la zeci de milioane.
- La eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat.
- Aceste companii vor trebui să prezinte garanții că vom recupera banii. De asemenea, teremenele pe care le aveau până acum, incusiv la restructurare, se reduc.
- Instituim obligația ca persoanele juridice să dețină un cont bancar.
SURSE: Propunerile PSD pentru eliminarea abuzului de intrare în insolvență
În România, insolvența, proces care are scopul de a proteja și ajuta o companie în dificultate, este sinonimă cu falimentul. În 90-95% dintre cazuri procedura de insolvență echivalează cu falimentul, conform estimărilor experților în insolvență.
Insolvența și apoi falimentul pot fi folosite pentru a evita plata taxelor, impozitelor și a datoriilor, atât către stat cât și către partenerii comerciali. Din top 10 cei mai mari datornici la stat, pe care ȘtirileProTV.ro i-a prezentat aici, cinci sunt în faliment, unul este insolvență și unul în lichidare.
Potrivit unor surse guvernamentale, propunerile PSD pentru eliminarea abuzului de intrare în insolvență sunt următoarele:
”1.Filtru de bună-credință al judecătorului privind justificare economică reală la deschiderea procedurii de insolvență.
2.Interzicerea accesului la insolvență pentru administratorii recidiviști.
3.Termene mai scurte pentru limitarea perioadei în care o firmă poate rămâne în insolvență.
4.Sancționarea practicienilor care tergiversează procedura de insolvență.
5.Procedură accelerată de tragere la răspundere a administratorilor de rea-credință.
6.Interzicerea înființării de noi firme de către asociați/administratori în insolvență.”
Ținta anunțată de Bolojan: ”Să reducem cheltuielile cu personalul”
La începutul lunii august, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul pe care îl conduce pregătește cel de-al doilea pachet guvernamental care va cuprinde reforma administraţiei publice.
”Ţinta noastră este să reducem cheltuielile cu personalul din administraţia publică, să îmbunătăţim încasarea impozitelor locale, să creştem eficienţa serviciilor publice şi să continuăm descentralizarea”, a spus Bolojan.
El a avertizat asupra faptului că România se află într-o situație economică dificilă.
De altfel, inclusiv guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că ”măsurile fiscale sunt necesare și trebuie continuate în condiții de stabilitate politică și pace socială”.
”Suntem la jumătatea anului 2025 într-o situaţie dificilă, atât pe componenta de deficit bugetar, cât şi pe cea de investiţii aflate în derulare. Am început implementarea primului pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi corectarea unor dezechilibre. Datele Ministerului Finanţelor ne arată că trebuie să continuăm această direcţie. Aşadar, pregătim cel de-al doilea pachet guvernamental care va cuprinde reforma administraţiei publice. Ţinta noastră este să reducem cheltuielile cu personalul din administraţia publică, să îmbunătăţim încasarea impozitelor locale, să creştem eficienţa serviciilor publice şi să continuăm descentralizarea”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Sursa: Pro TV
Etichete: guvern, ministrul finantelor, alexandru nazare, reforma fiscala,
Dată publicare:
13-08-2025 10:14
