Dracula este la Bucuresti, pana in octombrie!

Expozitia "Dracula - voievod si vampir" va fi deschisa pana pe 10 octombrie si este organizata de Muzeul National de Arta al Romaniei, Kunsthistorisches Museum Viena si muzeul Schloss Ambras din Austria.

"Toata lumea stie cine este personajul Dracula. Daca veti privi aceasta expozitie, nu veti regasi acest personaj aici, pentru ca pe noi ne-a interesat sa aratam ce se afla in spatele acestui personaj-cult", a declarat la vernisajul expozitiei Margot Rauch, specialist conservator al muzeului Schloss Ambras.

Expozitia a fost prezentata de Kunsthistorisches Museum din Viena in 2008, la Schloss Ambras din Innsbruck, cu ocazia implinirii a 111 ani de la publicarea romanului "Dracula" de Bram Stoker.

Expozitia de la Bucuresti, inaugurata la doi ani de la evenimentul de la Ambras, include, alaturi de obiecte imprumutate de la muzee din Austria, Ungaria, Germania, Slovenia, piese din patrimoniul national, de la Muzeul National de Arta al Romaniei, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul National Peles, Muzeul taranului Roman din Capitala si Muzeul Cinegetic al Carpatilor.

Piesa centrala si "vedeta" expozitiei o constituie binecunoscutul portret al voievodului Vlad Tepes, numit deseori in epoca Dracula, conservat de mai bine de 400 de ani la castelul Ambras. Pornind de la aceasta piesa, prezentata in premiera publicului din Romania, expozitia se articuleaza in patru sectiuni.

Prima isi propune sa exploreze legendele create in jurul voievodului valah din secolul al XV-lea. Personalitatea si imaginea lui Vlad al III-lea Dracula, precum si epoca sa sunt prezentate prin intermediul unor serii de portrete si documente.

Una dintre cele mai interesante piese din aceasta sectiune este un cripto-portret ("portret deghizat") al voievodului: panoul Hristos in fata lui Pilat - o scena din ciclul Patimilor ce provine de la altarul manastirii franciscane din Viena, conservat acum la Galeria Nationala din Ljubljana, in care se pot recunoaste in fizionomia lui Pilat trasaturile lui Vlad, asa cum apareau in portretele sale din epoca.

A doua sectiune ilustreaza conflictele dintre turci si crestini in Europa de Sud-Est in secolele al XV-lea - al XVIII-lea, care, cu toate neajunsurile lor, au contribuit la schimburile culturale.

Armele si portretele prezente in expozitie dovedesc existenta unui interes reciproc: obiecte produse in Europa de Vest au fost influentate de metodele de decorare orientala, in vreme ce sultanii otomani, in ciuda interdictiei din Coran, si-au comandat portrete dupa moda occidentala.

A treia sectiune abordeaza mitul vampirismului, asa cum s-a conturat din marturiile despre "fenomenele de vampirism" inregistrate din secolul al XVIII-lea in zone de la granita militara a stapanirii austriece pana in Imperiul Otoman, in contextul conflictelor dintre crestini si musulmani.

Gravuri de epoca, scrisori, tratate pentru vindecarea de "boala vampirismului" documenteaza aceasta parte a expozitiei. Ea este intregita de abordarile literare ale subiectului: notitele si ciornele romanului "Dracula" de Bram Stoker (1897) si alte fragmente de texte literare care fac referire la vampiri si creaturi supranaturale, semnate de Homer, Ovidiu, Goethe, Byron, Beaudelaire, John Sheridan Le Fanu, John William Polidori etc.

Nimic nu a contribuit mai mult la conturarea viziunii curente despre Dracula si vampiri decat imensa productie de adaptari cinematografice. Ultima parte a expozitiei urmareste cum a evoluat figura lui Dracula in cinematografia mondiala, prin intermediul afiselor, trailerelor si imaginilor din filme precum "Dracula" (SUA, 1931, regia Ted Browning, cu Béla Lugosi), "Dracula, Prince of Darkness" (Marea Britanie, 1965, regia Terence Fisher, cu Christopher Lee), "Blood for Dracula" (Franta/ Italia, 1974, regia Paul Morrissay, producator Andy Warhol), "Nosferatu the vampire" (RFG/ Franta, 1979, regia Werner Herzog, cu Klaus Kinski).

In cadrul acestei expozitii, va rula zilnic filmul "Nosferatu - Simfonia groazei" (Germania, 1922, regia F.W. Murnau, cu Max Schreck), o opera clasica a cinematografiei germane expresioniste.