Este Romania mai atractiva decat China? Economia va creste, dar nu acum
Europa Centrala si de Est - in special Romania si Bulgaria - este regiunea cu una dintre cele mai bune perspective economice pe termen mediu din lume, chiar peste grupul Brazilia, Rusia, India si China.
Romania Libera: Pana in 2015, costurile cu forta de munca in zona de coasta a Chinei vor creste pana la nivelul Europei de Est, iar transportul naval deja sporeste substantial costurile, a explicat Geoff Cutmore, realizator CNBC si gazda unei dezbateri a Erste despre regiune. Astfel, Europa de Est ofera avantaje multiple: o crestere ceva mai lenta a costurilor cu munca, costuri mult mai mici de transport, mai ales in contextul unei perspective incerte a pretului petrolului, si apartenenta la zona comunitara. Presedintele Erste Group, Andreas Treichl, a spus ca principala problema a ecomiilor din regiune este ca politicienii au un rol prea mare. „Romania si Bulgaria nu merg foarte bine in acest moment, insa a le compara cu Grecia este total gresit", a precizat totusi bancherul. Conform Economist Intelligence Unit (EIU), Romania va inregistra o redresare economica lenta in 2011, dupa un declin de 2% in 2010, se va confrunta cu masuri dure de austeritate. Opozitia fata de acestea poate produce instabilitate, avertizeaza institutul in estimarile privind perspectivele economiei mondiale in 2011.
Jurnalul National: Ministerul Sanatatii se eschiveaza de la plata terapiei pentru copiii autisti Intr-un document publicat pe site-ul ministerului si supus dezbaterii publice pe o perioada de 10 zile, Ministerul Sanatatii ãomiteÓ un aspect esential in recuperarea copiilor cu autism: decontarea terapiilor comportamentale. Documentul reprezinta normele de aplicare a legii 151/2010, legea autismului, initiata de senatoarea Elena Mitrea si sustinuta de Jurnalul National. Desi in ordinul respectiv se vorbeste despre interventiile specializate precoce, amintindu-se de terapii comportamentale eficiente in tratamentul acestor copii, precum ABA, TEACCH sau PECS, in capitolul despre finantare, entuziasmul e taiat brusc. Mai exact, de la articolul 32 se sare direct la articolul 34, omitandu-se exact veriga ce priveste decontarea tarapiilor comportamentale. In acest capitol se precizeaza ca screening-ul, mai exact un chestionar destul de simplu aplicat de medicii de familie, este finantat de casele judetene de asigurari de sanatate, la fel si diagnosticarea, si evaluarea, si monitorizarea, si medicamentele. Niciun cuvant despre bani pentru psihoterapia vitala in recuperarea autistilor si, de altfel, miza intregii legi.
Evenimentul Zilei: Bancile de la noi se pregatesc sa dezghete creditarea Bancile din Romania vor da anul acesta populatiei si firmelor mai multe credite. Cresterea este estimata la 7% pentru acest an, pentru ca sa ajunga, anul viitor, la 10,5%, potrivit analizelor realizate de specialistii UniCredit cuprinse intr-un raport lansat ieri la Viena. Cu tot inghetul resimtit de piata, creditarea a urcat in 2010 cu 3,8%, dupa un avans de 3,4% in anul precedent, potrivit datelor UniCredit. De altfel, revenirea usoara a economiilor din sud-estul Europei pe parcursul lui 2010 s-a facut practic fara credite. Bilantul pe anul trecut arata ca atat cererea, cat si calitatea creditelor s-a deteriorat. Sunt insa doua exceptii: Serbia si Croatia. Aici, creditarea a continuat firav sustinuta mai mult de guvern cu proiecte de infrastructura. Asa au fost posibile cresterile in sectorul creditelor, in 2010 fata de 2009, de 28% si respectiv 6%.
Gandul: Americanii de la Bechtel care construiesc Autostrada Transilvania au inaintat pana la Cernavoda. Cand Romania se cearta cu Franta si Germania, SUA castiga In ciuda situatiei tensionate privind derularea contractului de constructie a autostrazii Transilvania semnat de statul roman cu firma Bechtel, americanii nu vor sa renunte la Romania, ba din contra, incearca sa obtina cel mai mare proiect romanesc de infrastructura, cu obiectiv unic, din ultimii zeci de ani. Compania Bechtel International a depus la Ministerul Economiei o scrisoare de intentie privind constructia unitatilor 3 si 4 de la centrala nucleara de la Cernavoda, proiect evaluat la patru miliarde de euro, confom unui comunicat oficial al ministerului. Nu numai americanii sunt interesati de cel mai mare proiect energetic actual din Romania, ci si rusii, canadienii si italienii. Pe langa Bechtel, alte doua consortii au trimis Economiei scrisori de recomandare. Este vorba de cel format din SNC Lavalin Nuclear (din Canada), Ansaldo Nucleare (din Italia) si Elcomex IEA (din Romania) si cel alcatuit din cinci firme din Federatia Rusa, consortiu condus de Atomtechnoprom.
Adevarul: In ce orase din Romania se platesc cele mai mari taxe Pe primul loc in clasamentul taxelor se regaseste Constanta, unde pentru o garsoniera trebuie sa achitati aproape 80 de lei in zona centrala si ceva mai putin de 60 de lei la periferie. Apartamentul de doua camere (50 de metri patrati) este impozitat cu peste 120 de lei in centru si cu aproape 90 de lei la periferie. Iar proprietarii de terenuri platesc, in centrul Constantei, impozite la fel de mari (440 de lei pentru 500 mp) cu ale celor de la Bucuresti si Craiova. Doar la periferie se schimba raporturile, cu Craiova pe primul loc (100 de lei), urmata de mai multe orase, printre care si Constanta (90 de lei pentru 500 mp). Si in Tulcea se regasesc taxe destul de mari: garsoniera din zona centrala este impozitata cu 63,8 lei, iar cea de la periferia orasului – cu 55,8 lei. Pentru un apartament de doua camere, tulcenii platesc o taxa de aproape 100 de lei in centru si 85 de lei la periferie, iar pentru un teren de 500 mp – 325, respectiv 75 de lei. In orasele mari din sudul tarii (Targu-Jiu si Craiova, in prezentarea noastra), taxele locale sunt semnificativ mai mici decat in nord. La Targu-Jiu, de exemplu, garsoniera este taxata cu 65 de lei daca se afla in centru, respectiv cu 57 de lei daca e amplasata la periferie. Iar apartamentul de doua camere – cu 98 de lei, respectiv cu 75 de lei.
Ziarul Financiar: Sistemul PPP a adus ungurilor si polonezilor sute de kilometri de autostrazi. De ce in Romania nu merge? Ungurii au finalizat in parteneriat public-privat (PPP) aproape 145 de kilometri de autostrada in 2010, in timp ce polonezii au semnat in ultimii trei ani doua astfel de contracte pentru constructia a 168 de kilometri de autostrazi. La polul opus, Romania a avut numai tentative esuate de a incheia astfel de contracte pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. Mai mult, noua lege a PPP-ului este puternic contestata de specialisti. Ungaria a finalizat in 2010 de circa 15 ori mai multi kilometri de autostrada decat Romania, care nu a reusit anul trecut sa inaugureze decat 10 kilometri din autostrada Transilvania. La unguri, peste 90% din cei 156,6 kilometri dati in folosinta anul trecut au fost realizati in sistem de parteneriat public-privat, potrivit informatiilor transmise de biroul romanesc al Agentiei de dezvoltare pentru investitii si comert din Ungaria (ITDH). De altfel, tronsonul Dunaujvaros - Szekszard (65,1 kilometri), care reprezinta cea de-a treia sectiune a autostrazii M6, a fost finalizat intr-un timp record de 20 de luni, in urma unei investitii de 520 mil. euro.
