Romania, te iubesc! Dezastrul din Maramures: hotii trag in tot ce misca

Partea I: Romania, te iubesc! Padurile sunt macelarite ilegal sub nasul autoritatilor

Partea a II-a: Romania, te iubesc! Procuratorul de padure = relatii, influenta si tupeu

Duta Gica a fost subsecretar de stat in ministerul Padurilor, a condus directia Silvica Vrancea mai multi ani. Si acum ocupa functii importante la carma padurilor din Vrancea. Si el este procurator si solicita 1.767 de hectare de padure.

Numele sau apare intr-un dosar gros intocmit de sefii sai de la Bucuresti.

Citește și

Romania, te iubesc! Padurile sunt macelarite ilegal sub nasul autoritatilor

Mosia Vladnicu a apartinut Mariei Plagino. In 1911 avea 1332 de hectare de padure. In timp Plagino vinde din mosie iar in cele din urma o lasa mostenire unui anume Cristofil Constantin, care vinde si el din padure. In anul 1948 din documentele detinute de Romsilva, Cristofil Constantin mai avea 300 de hectare de padure din vechea mosie.

Acum, in contemporaneitate, Cristofil Denisa in calitate de mostenitor a solicitat si primit cele 300 de hectare de padure dar mai vrea alte 1.479 de hectare. Aici intervine Duta Gica. Cumpara cele de 300 de hectare de la Cristofil Denisa si drepturile litigioase pentru restul suprafetei.

In baza unei harti din 1877, comisia locala din Tanasoaia, condusa de primar hotaraste ca Dutu Gica are dreptul sa primeasca si restul de padure de aproape 1500 de hectare. Comisia judeteana respinge decizia comisie locale dar se merge in instanta iar judecatorul Carmen Comanescu de la Adjud ii dreptul sa primeasca 1422 de hectare din care aproape o mie vor fi date din padurile statului. In documentele Romsilva se afirma ca decizia judecatorului Comanescu s-a bazat pe informatii false.

Decizia judecatorie vine exact in perioada in care Duta Gica era subsecretar de stat in ministerul padurilor. In documentele Romsilva se arata ca Duta Gica in functia publica detinuta trebuia sa apere padure si nu sa actioneze in interes personal in detrimetrul proprietatii publice a statului. Romsilva a constestat decizia instantei. Pentru 3 sute de hectare,bugetarul duta gica spune ca a platit 300.000 de euro. Pentru restul de 1.400 de hectare nu a platit deocamdata nimic.

In zilele urmatoare Duta Gica ne-a sunat si a cerut dreptul la propria replica.

Asa ca ne-am intors. In 1991, legea 18 da proprietarilor dreptul sa primeasca un hectar de padure. In 2000, prin alta lege proprietarii au dreptul sa primeasca 10 hectare. In 2005, Romania prin seful statului condamna regimul comunist. Apare legea 247 care da posibilitatea proprietarilor sa primeasca tot ce-au avut inainte de venirea comunistilor.

Acum in 2011, in documentele oficiale se atrage atentia ca legea 247 abunda de prevederi lacunare si contradictorii care au condus la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor vaste suprafete de padure in mod nejustificat pentru persoane care nu aveau dreptul. Din cele 6.741.000 de hectare de padure al Romaniei, mai bine de jumatate au fost retrocedate iar acum sunt proprietati private.

Asta inseamna un milion de hectare din padurile Romaniei. In multe dosare in fata judecatorilor statul roman nu a fost reprezentat pentru ca Romsilvei i se contesta calitatea de proprietar al padurilor.

O scapare a legii, prin care statul a pierdut sute de mii de hectare de padure. Singurul organ al statului care poate sa mai controleze aceste paduri este Inspectoratul teritorial silvic.

O institutie care are in teren nici 300 de angajati, adica un om la zeci de mii de hectare de padure. Dupa ce intra in posesia terenului, legea il obliga pe proprietar sa incheie un contract cu un Ocol Silvic care sa-i administreze padurea. In foarte multe cazuri proprietarii nici nu vor sa auda si taie dupa bunul plac.

La Draguseni, in Galati, mai bine de 100 de hectare de padure au fost rase de pe fata pamantului. Nimeni nu a fost pedepsit.

In Europa, majoritatea padurilor sunt particulare. In Franta de exemplu, trei sferturi din paduri sunt private. Acolo insa suprafata impadurita creste in fiecare an cu 30.000 de hectare. In Austria, peste 80% din paduri sunt private. De-a lungul anilor, statul a devenit atit de multumit de proprietari, incit le-a dat, prin lege, mai multa libertate in privinta exploatarii padurilor, ca sa nu mai ceara aprobari la fiecare pas.

In ultimii ani, mai multe firme din Austria au deschis la noi adevarati colosi industriali in care toaca milioane de metri cubi de lemn. Mare parte din mostenitorii familiilor de boieri sau domnitori care au primit zeci de mii de hectare de padure au vandut imediat acestor colosi padurile primite.

Am nimerit la Nadrag chiar in ziua in care statul trebuia sa dea noilor proprietarilor padurea.

Intr-o document semnat de toti angajatii Ocolului Silvic din Lugoj ni se atarge atentia asupra situatiei de la Nadrag. O padure evaluata la aproape 40 de milioane de euro.

In 1924, se infiiinteaza "societatea anonima forestiera din Nadrag" in care principalii actionari erau Uzinele Titan Nadrag Calan. Societatea a detinut padure in zona. In 1947 Societatea ia mai multe credite de la stat pe care la garanteaza cu padurea. In 1948 societatea este dizolvata iar padurile trec in patrimoniul statului.

In 2005, Florin Maran infiinteaza "asociatia societatea anonima Forestiera Nadrag" si cere padurea. Isi argumenteaza solicitarea cu Registru alfabetic al societatii in care apare si un bunic al sau. Reprezentantii romsilva sustin insa ca acest registru se refera la taranii din zona care au primit pamant prin expropriere in 1937 de la Societate si nicidecum la actionarii societatii.

In plus, Romsilva sustine ca obiectul de activitate al vecihi societati nu este acelasi cu cel al asociatiei lui Florin Maran. Societatea avea ca obiect de activitate taiera si comercializarea lemnului in timp ce Asociatia vrea sa administreze terenuri forestiere.

In 2005, Maran primeste acordul comisie locale, condusa de primarul Liviu Muntean sa primeasca 11144 de hectare de padure. La judecata Romsilva nu este acceptata iar statul este reprezentata de primarul Muntean, care este convins ca statul n-are nici un drept.

In 2008, la judecatoria Lugoj, in baza documentelor primite de la comisia locala Nadrag, magistratul Rodica Wagner hotareste ca Asociatia lui Florin Maran este mostenitoarea celor inscrisi in Registrul Alfabetic-contestat de Romsilva. Mai mult, judecatorul concluzioneaza ca Asociatia este una si aceeasi persoana juridica cu cea desfiintata in 1948, fiind continuatoarea si succesoarea in drepturi si obligatii", deci indreptatita sa primeasca padurea. La scurt timp dupa aceasta decizie, judecatorul Rodica Wagner se pensioneaza.

Cat timp am asteptat la usa comisie locale din primaria Nadrag am observat ca toate documentele sedintei erau corectate si puse in litera legii de juristul institutiei. Ruda cu judecatoarea Rodica Wagner.

Solutia data de judecatorul Wagner a fost contestata de Romsilva, ca fiind abuziva. Fara rezultatat. In toate procesele, Romsilvei i-a fost negata calitatea de proprietar al padurii. In timp ce la Nadrag, comisia locala incerca sa-l convinga pe seful de ocol sa dea padurea, la comisia de abuzuri din Camera Deputatilor, directorul Romsilva incerca sa-i convinga pe parlamentari sa ia masuri.

Deputatii au promis ca vor infiinta o comisie care sa cerceteze situatia de la Nadrag.

Focsani, Vrancea. Garboiu Constantin, procurator. In 2008, printr-o hotarare a intantei a primit 4200 de hectare de padure. Inainte de 1948, padurea care se intinde pe 4 comune in Vrancea a apartinut societatii Forestiere Lomas , societate cu actionariat suta la suta elvetian. Inainte de 1948 societatea a luat mai multe credite de la statul roman. A garantat cu padurea.

La sfarsitului anului 1947 se alege comitetul de cenzori. Printre ei se gaseste si Manta Grigore. In statul societatii se spune ca cenzorii pot fi si actionari. In 1948 padurea societatii Lomas este luata de statul roman in contul datoriei. In 2007, Manta Mihai, mostenitorul cenzorului Manta Grigore, cere cele 4200 de hectare de padure care au apartinut societatii. Drepturile litigioase sunt cumparate de Garboiu Constantin.

In 2008, judecatoarea Anisoara Topor hotaraste ca Manta Grigore era cenzor si actionar al societatii iar Garboiu Constantin este indreptatit sa primeasca cele 4200 de hectare de padure. Cu toate ca i-a preluat padurea, Garboiu supune ca nu are habar cine a fost societatea Lomos.

Cand sa plecam insa, domnul Graboiu si-a adus brusc aminte istoria societatii Lomas.

A ramas sa ne intalnim in zilele urmatoare pentru a-si argumenta vorbele cu documente.

Romsilva sustine ca decizia data de Anisoara Topor este "o eroare judiciara extrem de grava, fara precedent in practica judiciara din Romania."

Anisoara Topor nu a vrut sa ne spuna cum a fost posibil sa retrocedeze 4.200 de hectare de padure. Ne-am intors la Constantin Graboiu. In locul documentelor promise, care sa justifice mostenirea, domnul Graboiu a venit cu alte hartii.

In 2006, Dumitru Victor, seful Ocolului Silvic Focsani a cumparat drepturile litigioase pentru cele 4.200 de hectare de padure.

In contractul de mandat, seful de ocol se angajeaza sa obtina toate hartiile si sa intreprinda toate demersurile pentru obtinerea padurii.

Valea Tibaului, Suceava.

Mii de hectare de padure au fost rase in ultimii ani. Aproape toata Valea este proprietate privata.

Parcele intregi sunt si acum in exploatare. Se taie ilegal.

Peste o parte din aceste paduri a fost sef chiar Valerian Solovastru inainte sa ajunga director Romsilva. Taierile de aici s-au intamplat sub ochii lui.

Pop Simion a detinut aici 10.000 de hectare de padure. In 1986, fiica adoptiva, in varsta de 88 de ani lasa mostenire intreaga avere menajerei, de care spune ca s-a atasat sufleteste.

Intr-o expertiza profesor Doctor Vladimir Belis sustine ca la data redactarii acestui testament, cu 49 de zile inainte de deces, Fonai Olga era "lipsita de capacitatea psihica de exercitiu" deci nu avea cum sa scrie aceste randuri. In baza testamentului, Rodica Marian primeste 3.400 de hectare de padure la Carlibaba si cere alte cateva mii la Borsa.
Rodica Marian, mostenitoarea locuieste in Bucuresti.Ne-a raspuns sotul doamnei.

Sotul ne-a precizat ca "nu e bine sa ne bagam in treaba asta" si ne-a promis ca revine cu documente si dovezi ca sunt mostenitori de drept.

Parcul Natural Muntii Maramuresului, zona Borsa. Si de aici se fura. Cei care taie au aflat de sosirea noastra, asa ca au disparut.

Am ajuns in zona cu politia de frontiera. In acest loc, acum cateva luni mai multi muncitori au fost impuscati de fiul unui consilier judetean. Totul a plecat de imparirea lemnului intre clanurile din Borsa. Mai mult, acum 2 ani la Borsa au fost descoperite utilaje furate din starinatate. Multe dintre ele erau folosite in padure.

In apropiere se aude o drujba. Am si gasit in locul din care s-a taiat.

Cotos Petru sustine ca si aici se taie tot pe accidentale. Copaci doborati de vant si alte calamitati. Coapacii din camion nu au insa nici urma de calamitate.

Dupa ce-au incarcat camionul cu varf, muncitorii au pornit catre Borsa. Lemn taiat si transportat ilegal. La intrarea in localitate mai multe masini ne-au inconjurat si oprit.

Domnul din imagine sustine ca este prieten cu patronul si are acte.

Aceasta este o modalitate prin care se fura lemne. Se intocmesc actele dar data se trece pe ele doar daca apare controlul. Ce scapa controlului nu este trecut in contabilitate.

Ne-am intors a doua zi in padure cu reprentantii Parcului Natural. Cum am aparut, s-a alarma. Ne-am intalnit cu acelasi Cotos Petru.

Localnici au transformat firul apei in drum. Pe aici intra cu masinile si tot pe aici scot lemnele.

Se folosesc de copii ca sa urmareasca intrusii in zona si sa dea alarma. Doi pusti au stat dupa noi tot timpul. In padure, parc natural ramane un dezastru.

Moisei, un sat de langa Borsa. Aceste paduri apartin bisercilor din sat si manastirii.

Am intrat in manstirea Moisei pentru afla cine a taiat ilegal aici.

In ultimii ani, in Romania sute mii de hectare de padure au fost rase de pe fata pamantului. Ilegal. Iar in locul lor nu s-a mai pus nimic. Avem legi proaste care permit furtul-un atentat la calitatea aerului pe care il respiram cu totii. Padurile ar trebui sa stea pe ordinea de zi in institutiile care se ocupa de siguranta nationala iar in Codul Penal ar trebui introdus delictul de mediu.

Doar asa poate am reusi sa mai oprim din furt. In ultima vreme insa, se taie in toata tara atat la particulari cat si la stat hectare intregi cu acte in regula, cu justificarea ca padurea a fost distrusa de calamitati. In plus sute de mii de hectare de padure sunt pe cale sa fie retrocedate de judecatori in conditii discutabile unor procuratori, indivizi care fac parte din adevarete retele cu ramificatii pana in cele mai inalte sfere, constitiuite pentru pentru a pune mana pe paduri.

In timpul realizarii acestui material, instanta i-a acordat lui Duta Gica dreptului de a primi 1.100 de hectare de padure la Tanasoaia iar Maricel Cosor a primit 2.358 de hectare la Soveja. Intr-o padure de langa Bucuresti, cu mare pompa a fost ingaurata luna padurii.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale