Romania, te iubesc! Procuratorul de padure = relatii, influenta si tupeu
In ultimii ani, profitand de legislatia proasta, multi s-au imbogatit pe seama mostenirii urmasilor unor mari boieri sau domnitori.Cu procuratorii, Romsilva - institutia care raspunde de padurea statului - are sute de procese pe rol.
Partea I: Romania, te iubesc! Padurile sunt macelarite ilegal sub nasul autoritatilor
Partea a III-a: Romania, te iubesc! Dezastrul din Maramures: hotii trag in tot ce misca
Vrancea detine un loc fruntas pe harta taierilor ilegale. De cativa ani, aici a aparut un nou fenomen: procuratorii de paduri.
Procuratorul este un individ care se da om cu relatii peste tot si asta si care e dispus sa reprezinte familii care au ceva de solictat in instanta in relatiile cu statul. Vin, identifica eventual urmasi sau posibil oameni care au posibile legaturi cu urmasii si solicita in numele lor. Vin si merg in instanta, reclama, fac presiuni, asa ii caracterizeaza pe procuratori directorul Romsilva, Valerian Solovastru.
Cu procuratorii, Romsilva - institutia care raspunde de padurea statului - are sute de procese pe rol.
Maricel Cosor este unul dintre cei mai cunoscuti procuratori din Vrancea. A cerut pana acum, in numele urmasilor unor boieri zeci de mii de hectare de padure. Si a si primit.
L-am gasit pe domnul Cosor la judecatoria din Panciu, unde depunea hartii pentru revendicarea unor paduri. Ne-a condus intr-o padure pe care a revendicat-o si castigat-o. Dar nu i-a convenit amplasamentul.
Un executor judecatoresc i-a dat alt amplasemnet pe care Romsilva nu i l-a pus in posesie. De atunci se judeca si acuza Romsilva ca ii taie padurea.
In padurea de la Buciumeni, Maricel Cosor a venit insotit de Gheorghe Gussi, tatal consilierului prezindential Alexandru Gussi, mostenitori ai unor familii de boieri. Pentru ei se zbate acum Maricel Cosor.
In mai multe documente Romsilva sustine ca Maricel Cosor a cerut mult mai mult decat aveau mostenitorii dreptul.
Cazul mosiei Padureni a devenit celebru. Din documentele detinute de Romsilva reiese ca mostenitorii, printre care si familia Gussi, nu aveau dreptul sa primeasca mai mult de 92 de hectare de padure. Maricel Cosor primeste insa 437 de hectare de padure, langa Marasesti printr-o hotarare a Comisie judetene Vrancea.
La vechea mosie se ajunge insa foarte usor, chiar din drumul european. Cosor a refuzat padurea de aici iar judecatoria panciu i-a reconstitut dreptul de proprietate pe un alt amplasament.
Asa se face ca printr-o hotarare a instantei Cosor Maricel a renuntat la o padure de plop, rara si a primit una de rasinoase, in statiunea Soveja, din proprietatea statului. Mult mai valoroasa.
Cu toate ca inca se judeca cu statul, Cosor a taiat in padurea de la Soveja. Mai mult, in acest moment padurea nu este administrata de un Ocol Silvic.
Romsilva sustine ca Maricel Cosor a depus cereri pentru aceeasi suprafeta de padure la mai multe primarii. Mii de hectare. Si a primit padure. Domnul Cosor cere padure si in numele familiei Lahovari. Ultimul descendent al acestei ramuri este Constantin Lahovary, din Bucuresti care cere, printre altele, 1262 de hectare de padure la Copacesti.
Constantin Lahovary, dupa documentele detinute de Romsilva nu are dreptul la padure. Padurea a apartinut lui Emil Lahovary pe care nu-l poate mosteni, spune Romsilva, intrucat este ruda de grad 6, iar succesiunea este permisa doar pana la rudele de grad 4. Comisia judeteana Vrancea si Judecatoria Onesti ii da insa dreptul sa primeasca padurea in baza unui document depus de Cosor la dosar in care se arata ca domnul Constantin Lahovari nu il mosteneste pe Emil Lahovary ci pe G Lahovari, adica Grigore, strabunicul sau.
Romsilva sustine insa ca este vorba de un fals in acte.
In numele lui Lahovary, Cosor a cerut si parcul din municipiul Adjud.
Gilda Scanteianu este un alt procurator din Vrancea. Pentru unele paduri se bate cu Maricel Cosor.
Numele Gildei Scantaianu este legat de distrugerea unei rezervatii de seminte de 31 de hectare in padurea de la Ruginesti.
Totul s-a intamplat cu acordul sefului de Ocol Adjud, Adina Panzaru.
Ea si alti doi colegi au fost dati afara din sistem si sunt cercetati pentru o dauna de 19 miliarde de lei vechi. Sustine ca tot ce se intampla aici este o polita platita de sefii sai pentru ca s-a impotrivit unor retrocedari.
Si acum din padurile de la Ruginesti se taie tot pe accidentale. Padurarul locului se teme sa vorbeasca.
Grav este ca aici a fost distrusa o rezevatie de seminte de gorun si cires, inscrisa in catalogul national.
Cat timp am umblat prin padurile Vrancei, in zona a fost trimisa si o echipa de control de la Bucuresti. Ne-am intalnit cu ea in sediul Ocolului silvic Vidra.
Taierile pe accidentale au devenit o moda in toata tara. La cateva minute dupa ce ne-am despartit de corpul de control am intrat intr-o padure administrata de Ocolul Silvic Vidra.
Ne-am intors la Ocolul Vidra. Am descoperit ca padurea respectiva apartine Gildei Scanteianu, iar taierea s-a facut pe ...accidentale.
Impreuna cu seful de ocol si cu seful de district, cel care a facut marcarea ne-am intors in padure.
40 de goruni au fost culcati la pamant in doar cateva zile. Odata copacul scos din padure, nimeni nu mai poate sa spuna daca era sau nu distrus de vant.
Etichete: accidentale, alex dima, copaci taiati ilegal, defrisari, paduri, Romania te iubesc,
Dată publicare:
