Studiu: Stresul şi lipsa cadrului metodologic adecvat, cele mai mari dificultăţi ale profesorilor în perioada şcolii online
Nivelul de stres şi lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru desfăşurarea activităţilor online sunt principalele dificultăţi cu care s-au confruntat cadrele didactice pe parcursul desfăşurării orelor în mediul online.
La cercetarea realizată de specialişti în ştiinţele educaţiei în perioada 4-20 februarie au participat peste 10.000 de cadre didactice din toate judeţele, reprezentând toate nivelurile de învăţământ.
Studiul "Un an de şcoală online - Premise pentru inovarea educaţiei" relevă că cele mai mari dificultăţi în realizarea de către profesori a activităţilor didactice la distanţă sunt în ordine (în funcţie de scorul pe o scală de la 1 la 4): nivelul de stres psihic, social sau tehnic - 2,59, lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea şi desfăşurarea activităţilor online - 2,39, insuficient timp pentru planificarea/ organizarea lecţiilor - 2,36, lipsa unui computer suficient de performant - 2,27, lipsa timpului necesar pentru înţelegerea şi utilizarea adecvată a instrumentelor şi resurselor digitale - 2,27, lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback şi evaluare - 2,25, lipsa unui spaţiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activităţi didactice - 2,23.
Conform cadrelor didactice respondente, elevii întâmpină dificultăţi similare în activităţile de învăţare la distanţă, ierarhizate de profesori după cum urmează: dificultăţi tehnice - de acces, conectare, afişare - 2,86, lipsa obişnuinţei de a învăţa cu ajutorul noilor tehnologii - 2,85, nivelul insuficient al competenţelor digitale - 2,74, lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învăţare - 2,74, lipsa unui spaţiu adecvat pentru realizarea de activităţi de învăţare online - 2,70, acces limitat la internet - 2,66.
Lipsa interacțiunii directe are repercursiuni iremediabile
De asemenea, studiul relevă că într-o comparaţie între cadrele didactice din şcoli din mediul rural şi cele din mediul urban, apar diferenţe semnificative în special în ceea ce priveşte accesul la tehnologie - echipamente, internet, suport specializat în configurarea şi utilizarea aplicaţiilor şi platformelor digitale.
Astfel, 2,15 respondenţi din mediul rural au răspuns că au întâmpinat dificultăţi tehnice, 2,09 - din mediul urban mic şi 2,05 din mediul urban mare, 1,94 din mediul rural au indicat accesul limitat la internet, 1,77 din mediul rural mic şi 1,69 din mediul rural mare, 2,38 din mediul rural - lipsa unui computer suficient de performant, 2,30 din mediul urban mic şi 2,17 din mediul urban mare.
Majoritatea cadrelor didactice participante la cercetare au remarcat faptul că lipsa interacţiunii directe, în grupul de învăţare, cu colegii şi cu profesorii, are repercusiuni iremediabile asupra dimensiunii sociale, emoţionale şi afective a dezvoltării copiilor.
44% dintre respondenţi sunt de acord că dezvoltarea socio-emoţională a copiilor este influenţată negativ, 37% - de acord parţial, 15% în dezacord şi 4% nu ştiu.
Studiul a evidenţiat că în perioada şcolii online, motivaţia pentru cariera didactică a crescut pentru 30% dintre profesori, a rămas la fel pentru 54,1% dintre aceştia, în timp ce 10% se declară mai puţin dedicaţi profesiei în urma acestei experienţe.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte aspectele care influenţează desfăşurarea unei activităţi de calitate cu elevii, rezultatele studiului arată că profesorii se ancorează mai degrabă în pedagogie (60%), decât în tehnologie (36%), cu toate că la începutul pandemiei, în opinia profesorilor, tehnologia ocupa un loc central al activităţii didactice (57%), depăşind cu mult preocupările privind aspectele pedagogice (38%).
Cadrele didactice au răspuns că au primit ajutor în perioada şcolii online în mare măsură de la directorul şcolii - 41%, de la informaticianul şcolii - 26%, de la membri ai familiei - 25%, de la colegi - 23%, 12% de la MEC, inspectorat, CCD, CIRAE, ISE/CNPEE, 6% de la elevi, 6% de la ONG-uri sau companii private şi 5% de la părinţi.
Au desfăşurat acest studiu specialişti în ştiinţele educaţiei de la Universitatea din Bucureşti, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, din cadrul Proiectului CRED, al Proiectului ROSE şi al Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie.
