Protestul s-a derulat derulează, ca şi cel de la Guvern de la începutul lunii februarie, sub sloganul „Şcoală săracă – Ţară needucată”.
Reprezentanții sindicaliștilor au intrat după ora 13:00 la Palatul Cotroceni, unde au discutat timp de aproape o oră cu unul dintre consilierii lui Nicușor Dan, căruia i-au predat o scrisoare adresată președintelui, cu o serie de revendicări.
„Actuala coaliție de guvernare pune în pericol sectorul educației și cercetării științifice prin promovarea și prin adoptarea unor măsuri financiar - contabile injuste şi nechibzuite, luate fără analize economice de impact și fără consultări publice ori cu organismele abilitate ale statului român. Aceste măsuri par a fi desprinse dintr-un manual de garantare a subdezvoltării, nu dintr-o strategie coerentă de modernizare și de consolidare a unei societăți bazate pe cunoaștere. Una dintre promisiunile dumneavoastră (Nicușor Dan, n.r.) electorale a fost formulată clar și fără echivoc: „profesori motivați cu salarii decente şi educație de calitate.” Din păcate, primele măsuri de austeritate adoptate imediat după instalarea guvernului numit de dumneavoastră au vizat chiar educația și profesorii, exact unul dintre domeniile pe care le-ați declarat, pe bună dreptate, prioritare și esențiale pentru viitorul democratic și european al României” - spun sindicaliștii într-o scrisoare pe care i-au predat-o lui Nicușor Dan.
Ce îi cer sindicaliștii lui Nicușor Dan:
• abrogarea măsurilor anti-educație luate prin Legea nr.141/2025 (creșterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora etc.);
• creșterea bugetului pentru educație şi pentru cercetare;
• recunoașterea importanței activității cadrelor didactice printr-o poziționare corectă în proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar;
• menținerea indemnizației pentru titlul științific de doctor măcar la valoarea aferentă anului 2025;
• lansarea imediată a competițiilor naționale de cercetare din finanțări interne;
• restabilirea integrală a burselor studenților;
• deblocarea soldurilor universităților pentru folosirea acestora în implementarea proiectelor europene și la dezvoltarea instituțională;
• deblocarea angajărilor și integrarea tinerilor performanți în universități şi în cercetare.
Sindicaliştii au folosit megafoane şi vuvuzele şi afişează pancarte pe care scrie: „Performanţa se susţine, nu se sancţionează", „Nu mai penalizaţi meritul pentru a acoperi impostura", „Minister fără ministru, educaţiei fără buget, Domnule preşedinte, ce mai faceţi?".
Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”: „În perioada 4-5 martie se va încheia acest referendum și vom ști și noi ce anume vom face cu ocazia simulărilor Examenelor Naționale, dar cert este că ele vor fi boicotate într-un fel sau alt, ori prin grevă, ori prin neparticipare”.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicale FSLI: „Au plecat în jur de 5.000 de persoane, 15.000 de posturi, dar din păcate, din toamnă urmează un alt val de concedieri, pentru că acum apar efectele”.
Potrivit organizatorilor protestului, evenimentul are scopul de a ”atrage atenţia asupra faptului că salariaţii din educaţie nu sunt de acord cu măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate în învăţământ, care influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice".
Pentru a-şi face auzită vocea, sindicaliştii au amenințat inclusiv cu deslanşarea grevei generale pe durata examenelor naţionale.
Studenții vor lua parte la protest
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a anunţat că participă la protestul din faţa Palatului Cotroceni, manifestându-şi dezamăgirea faţă de măsurile adoptate în ultimul an în educaţie, în care transportul studenţilor a fost limitat, bursele au fost reduse cu aproximativ 52%, iar ”conform discuţiilor din spaţiul public, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (ne)condus de Prim-ministrul Ilie Bolojan va avea alocat un buget mai mic decât execuţia anului anterior”.
„ANOSR critică vehement măsurile de austeritate aplicate în educaţie începând cu anul 2025, care au afectat grav condiţiile de viaţă şi din învăţământ ale studenţilor, precum şi sustenabilitatea şi predictibilitatea întregului sistem de educaţie românesc”, arată organizaţia, într-un comunicat de presă.
Efectele asupra sistemul de învățământ superior
Reprezentanţii studenţilor enumeră „principalele decizii cu efect negativ asupra studenţilor şi învăţământului superior”, din ultimul an:
„- Limitarea reducerii de 90% la transportul feroviar pentru studenţi doar pentru ruta domiciliu - centru universitar, din 1 ianuarie 2025, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 156/2024, care a generat costuri suplimentare pentru studenţi, scăderea mobilităţii academice şi accesul limitat la oportunităţi, toate aceste efecte negative pentru o ”economie” bugetară nesemnificativă, de doar 14 mil. lei, adică mai puţin de 0,0021% din cheltuielile bugetului general consolidat din anul 2025;
- Adoptarea Legii nr. 141/2025, care a dus la tăierea fondului de burse şi protecţie socială cu aproximativ 52%, reducând numărul beneficiarilor cu aproximativ 44.000, scurtând perioada de acordare de la 12 la 9 luni şi eliminând bursele pentru studenţii cu taxă”.
La începutul lunii februarie, sindicaliştii din Educaţie au nceut strângerea de semnături pentru iniţiativa legislativă cetăţenească având drept scop intenţia de anulare a măsurilor anti-educaţie luate de Guvernul Bolojan prin Legea 141/2025, privind unele măsuri fiscal bugetare.
„Pentru luarea în discuţie a acestei iniţiative de către Parlamentul României, trebuie să depunem la Parlament tabele care să conţină cel puţin 100.000 de semnături. Pentru ca această iniţiativă să fie o reuşită, vă rugăm să vă implicaţi în campania de strângere de semnături!”, este mesajul transmis de sindicate angajaţilor din educaţie.
În cursul zilei de marţi au protestat polițiştii şi militarii, aceştia pichetând sediul Guvernului.
Sondaj printre profesori
Trei sferturi (74,7%) dintre angajaţii din învăţământ afirmă că sunt dispuşi să participe la o grevă, relevă un sondaj realizat de Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", în perioada 14 - 31 ianuarie.
Conform sondajului, 70,5% dintre respondenţi consideră că măsurile guvernamentale impuse de Guvernul Bolojan au avut un impact foarte negativ asupra activităţii lor, iar 74,7% sunt dispuşi să participe la grevă. De asemenea, 71,7% dintre subiecţii cercetării sunt pregătiţi să participe la protestele de stradă organizate local.
În prima etapă, programată pentru luna martie, având în vedere că 53,6% dintre cei dispuşi să protesteze susţin acţiuni în perioada simulărilor examenelor naţionale, Colegiul liderilor FSE "Spiru Haret" a decis declanşarea unui referendum naţional pentru neparticiparea la aceste activităţi/grevă.
Conform sursei citate, în cazul în care Guvernul nu va reveni asupra măsurilor "anti-educaţie" până în aprilie, federaţia intenţionează să organizeze un referendum pentru declanşarea grevei generale în ultima decadă a lunii mai.
