Declarațiile premierului Ilie Bolojan:
- Am adoptat în această ședință două ordonanțe foarte importante: cea privind relansarea economică și cea a reformei în administrație. Având în vedere faptul că prima a fost prezentată de dl. ministru Nazare și va face în continuare referiri la aceasta, voi spune că ea vine să completeze cadrul fiscal și bugetar în așa fel încât să pună economia țării noastre pe baze mai sănătoase și să creeze mecanisme de stimulare a creșterii economice.
- Reforma administrației e foarte importantă pentru că vine și rezolvă aspecte care țin de administrație, atât de cea locală, cât și de cea centrală. În primul rând, face cele două administrații mai eficiente, propunând audituri de personal și reducerea cheltuielilor acolo unde se constată că sunt nejustificate, ceea ce va face să avem o administrație atât locală, cât și centrală mai eficientă în anii următori, reducând bazele de cheltuieli ale administrației din România.
- Vine cu câteva precizări care țin de susținerea descentralizării, aducând prevederi importante în ceea ce privește scurtarea procedurilor de descentralizare, simplificarea acestora și crearea de baze legale pentru transferul activelor care azi nu sunt bine gestionate de către aparatul central, către autoritățile locale.
- Acest pachet vine de asemenea să întărească capacitatea administrației publice locale de a genera politici în domeniul urbanismului, în domeniul taxelor și impozitelor. Autoritățile locale vor putea decide dacă permit și în ce condiții să funcționeze jocurile de noroc.
- Toate aceste măsuri consider că vor face ca în următoarele luni să avem procese de îmbunătățire a administrației publice din România, astfel încât să avem o administrație mai performantă, mai eficientă, care va oferi servicii mai bune.
- Și pentru administrația centrală se vor aplica măsuri de auditare a cheltuielilor de personal, de reducere a acestora unde e cazul și măsuri care țin de creșterea vârstei de pensionare în sectoarele de ordine publică și siguranță națională, de asemenea măsuri de creștere a eficienței în sănătate, cultură, pentru a avea rezultate și servicii mai bune.
Descentralizare
„Prin acest pachet de măsuri, am creat condițiile necesare pentru descentralizare și am eliminat obstacolele birocratice din calea acestui proces. Astfel, descentralizarea poate fi realizată mai rapid – până acum, un astfel de proces dura cel puțin patru ani”, a subliniat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Ministrul a adăugat că autoritățile locale vor putea decide asupra unor aspecte importante pentru comunitate. De exemplu, pot decide relocarea sălilor de jocuri de noroc la marginea localităților sau chiar interzicerea acestora pe teritoriul localității.
Dezvoltarea comunităților locale
Cseke Attila a evidențiat că noile reglementări sprijină dezvoltarea comunităților locale întrucât autoritățile locale vor putea accesa mai ușor fonduri pentru proiecte. Dacă, până acum, era necesară aprobarea autorităților centrale, de acum înainte primăriile se vor adresa doar prefecturii din județ pentru a obține atestarea domeniului public.
Conform legislației în vigoare, imobilele aflate în proprietatea statului nu pot fi închiriate gratuit. Această prevedere legală naște situații ciudate, de exemplu, dacă o primărie construiește o clădire cu scopul de a găzdui poliția, aceasta putea fi închiriată doar instituției respective. Noul pachet creează posibilitatea simplificării acestei proceduri.
Autoritățile locale vor putea solicita preluarea imobilelor abandonate, fără proprietar, iar transferul unor imobile din proprietatea statului în proprietatea unităților administrativ-teritoriale va fi simplificat inclusiv în cazul celor neînscrise în cartea funciară, cu condiția ca acestea să fie înscrise în cartea funciară de către autoritatea locală, în cel mult 3 ani. „Noile prevederi servesc interesul public: în clădirile renovate, care erau, până acum, neutilizate, pot fi înființate creșe, cabinete medicale, grădinițe”, a declarat ministrul.
Administrații locale mai eficiente, servicii publice mai bune
Procedura prin care o autoritate locală poate organiza evenimente va fi simplificată și eficientizată. Până acum, pentru a închiria spații de vânzare producătorilor locali sau micilor comercianți era necesară organizarea unor proceduri costisitoare și birocratice de achiziție publică. În anumite limite, această procedură va deveni mai simplă. În unele cazuri, costurile depășeau veniturile obținute de primării.
Administrațiile locale vor putea funcționa mai eficient: un specialist în proiecte, acolo unde există deficit de personal, va putea lucra cu jumătate de normă în două primării. Totodată, potrivit actului normativ adoptat astăzi și care va intra în vigoare în câteva zile, instituțiile publice – de exemplu Instituția Prefectului și primăria – vor putea lua sau da în folosință gratuit imobile între ele.
Stat mai suplu
„Reducem aparatul administrativ central: numărul posturilor din cabinetele miniștrilor și din cabinetele demnitarilor aleși din administrația centrală și locală va scădea semnificativ. În total, vor fi desființate 6.409 posturi, ocupate și vacante. Numărul angajaților din administrația publică centrală va scădea cu 10%, cu excepția personalului din educație, cultură, apărare, ordine publică, respectiv spitale și serviciile publice de ambulanță”, a precizat ministrul.
Administrație mai eficientă la nivel local
În anul 2026, autoritățile locale vor putea decide temporar dacă reduc numărul de posturi sau doar cheltuielile salariale. Începând cu anul 2027, însă, 30% din totalul posturilor (ocupate și vacante) va trebui desființat.
Un număr de 731 de unități administrativ-teritoriale funcționează deja cu un număr echilibrat de angajați și nu vor fi obligate să facă reduceri suplimentare. În celelalte cazuri, la nivel național, numărul posturilor ocupate va scădea în medie cu 10%. Totodată, numărul angajaților din primăriile comunelor mari va fi corelat proporțional cu numărul de locuitori.
Echitate socială
La cumpărarea imobilelor și a autovehiculelor, atât vânzătorul, cât și cumpărătorul vor trebui să facă dovada achitării datoriilor față de autoritatea locală. Amenda de circulație aplicată în mod legal va trebui plătită. În cazul neplății la termen, după o perioadă de grație de 90 de zile, permisul de conducere poate fi suspendat temporar pentru câteva zile, proporțional cu suma datorată (de exemplu, pentru o datorie de 50 de lei – o zi, pentru 500 de lei – 10 zile etc). Permisul nu va fi reținut fizic, însă valabilitatea acestuia va fi suspendată temporar.
Reducerea cheltuielilor de personal și reorganizarea aparatului local
Una dintre direcțiile centrale ale proiectului este raționalizarea aparatului administrativ local. Executivul amintește explicit necesitatea reducerii cheltuielilor de personal, inclusiv prin diminuarea plafonului maxim de posturi și reorganizarea structurilor administrative, pentru a preveni incapacitatea de plată a autorităților locale.
În același timp, proiectul introduce reguli speciale pentru situațiile în care descentralizarea presupune transfer de personal. Un nou articol din Codul administrativ prevede că, temporar, posturile transferate nu vor fi luate în calcul la stabilirea plafonului de cheltuieli de personal, până la 31 decembrie a anului următor preluării acestora.
Descentralizare mai rapidă, cu mai puține etape birocratice
Guvernul propune simplificarea procedurilor de descentralizare, prin eliminarea unor etape considerate excesiv de birocratice. Transferul de competențe va rămâne posibil doar prin lege, dar documentația și fundamentarea vor fi realizate într-un cadru mai clar, cu rol sporit pentru ministerul coordonator al procesului de descentralizare.
În expunerea de motive se arată că actualele proceduri generează „întârzieri nejustificate și consum excesiv de resurse”, afectând autonomia locală și eficiența administrației publice .
Colectarea taxelor locale, înăsprită prin digitalizare și condiționări
Un capitol important al proiectului este dedicat creșterii gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale, Guvernul vorbind despre pierderi bugetare de ordinul miliardelor de lei din cauza evaziunii fiscale și a neîncasării sancțiunilor contravenționale .
Printre soluțiile propuse se numără:
- interconectarea bazelor de date fiscale și administrative;
- digitalizarea proceselor de plată;
- condiționarea unor drepturi sau operațiuni administrative de achitarea obligațiilor restante;
- întărirea măsurilor coercitive, considerate „proporționale” .
Guvernul subliniază însă necesitatea menținerii unui echilibru între disciplina fiscală și protecția persoanelor vulnerabile, astfel încât recuperarea creanțelor să nu afecteze accesul la servicii publice esențiale.
Consorții administrative și finanțare multianuală
Proiectul creează un cadru normativ primar pentru Programul multianual de sprijinire a cooperării unităților administrativ-teritoriale, prin intermediul consorțiilor administrative, măsură legată direct de jalonul 310 din PNRR .
Finanțarea acestui program va fi asigurată de la bugetul de stat, pe baza unor criterii de performanță transparente, iar mecanismele regionale de cooperare rămân active.
Urgența adoptării: riscul blocajelor și al pierderii fondurilor europene
În justificarea caracterului de urgență, Guvernul avertizează că neadoptarea rapidă a măsurilor ar duce la blocaje administrative, accentuarea riscurilor bugetare și afectarea accesului comunităților locale la servicii publice de calitate, cu impact socio-economic negativ.
Executivul invocă inclusiv riscul pierderii definitive a fondurilor europene din PNRR și Politica de Coeziune, în lipsa asigurării cofinanțărilor necesare la nivel local în perioada 2026–2027 .
Ce înseamnă concret reducerea cheltuielilor de personal în administrația locală
Dincolo de formulările generale privind „raționalizarea aparatului administrativ”, proiectul de OUG trasează o direcție clară: limitarea expansiunii aparatului local și forțarea unei corelări stricte între numărul de posturi, populație și capacitatea financiară a fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Guvernul arată explicit că menținerea unor structuri supradimensionate „afectează grav capacitatea de investiție și sustenabilitatea bugetară a autorităților locale” . În lipsa unor intervenții imediate, Executivul avertizează asupra riscului ca unele primării să ajungă în imposibilitatea de a-și achita obligațiile curente, inclusiv salariile.
În practică, măsurile vizează:
-plafonarea mai strictă a numărului de posturi în administrația locală;
-blocarea extinderii schemelor de personal fără justificare financiară;
-reorganizarea structurilor interne, inclusiv prin comasări de servicii;
-corelarea cheltuielilor salariale cu veniturile efectiv realizate.
Documentul nu stabilește explicit un procent de reducere a personalului, dar lasă deschisă posibilitatea unor ajustări semnificative, în special în unitățile administrativ-teritoriale cu grad scăzut de colectare a veniturilor proprii.
Ce se schimbă pentru primării: mai puțină autonomie financiară, mai mult control bugetar
Un efect direct al noilor reguli va fi restrângerea marjei de manevră a primăriilor în privința angajărilor și cheltuielilor de funcționare. Proiectul de OUG introduce mecanisme care condiționează funcționarea administrațiilor locale de disciplina fiscală și de capacitatea reală de a-și finanța aparatul administrativ.
Executivul subliniază că multe autorități locale funcționează în prezent „într-o dependență structurală de transferurile de la bugetul de stat”, fără a depune eforturi suficiente pentru colectarea veniturilor proprii .
În acest context, Guvernul mizează pe:
-creșterea presiunii pentru colectarea taxelor locale;
-digitalizarea procedurilor fiscale;
-condiționarea unor servicii administrative de achitarea obligațiilor restante;
-o monitorizare mai strictă a execuțiilor bugetare locale.
Deși autoritățile locale își păstrează autonomia administrativă, autonomia nu poate funcționa în afara disciplinei bugetare, reiese din proiectul de OUG.
Descentralizare cu frână financiară: competențe mai multe, bani controlați
Deși Guvernul accelerează procedurile de descentralizare, proiectul introduce și o frână financiară clară. Transferul de competențe va fi însoțit de evaluări riguroase privind impactul bugetar, iar preluarea de personal va fi atent monitorizată.
Măsura care permite neincluderea temporară a posturilor transferate în plafonul de cheltuieli este prezentată ca una tranzitorie și strict limitată în timp, pentru a evita „explozia artificială a cheltuielilor de personal” .
Executivul avertizează că descentralizarea fără control financiar ar putea genera dezechilibre majore și ar pune în pericol stabilitatea bugetară generală.
Mesajul politic al Guvernului: administrația trebuie să se adapteze, nu să se extindă
Dincolo de aspectele tehnice, proiectul de OUG transmite un mesaj politic clar către administrația locală: perioada de expansiune a aparatului birocratic s-a încheiat.
Guvernul afirmă că menținerea actualului model administrativ ar conduce la:
-creșterea deficitului;
-imposibilitatea respectării angajamentelor europene;
-pierderea fondurilor din PNRR și Politica de Coeziune;
-deteriorarea serviciilor publice, în special în comunitățile mici .
Consecințele imediate, dacă proiectul va fi adoptat în această formă
Dacă proiectul va fi adoptat în forma propusă, administrația publică locală va intra într-o perioadă de ajustare forțată, cu impact direct asupra:
-schemelor de personal;
-modului de funcționare al primăriilor;
-relației dintre administrația locală și bugetul de stat.
Guvernul susține că măsurile sunt necesare pentru stabilitatea financiară și modernizarea administrației, însă implementarea lor va genera inevitabil tensiuni politice și sociale, în special în localitățile deja afectate de lipsa resurselor.
OUG pentru relansare economică
Guvernul a pus în dezbatere publică și un proiect de OUG privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creșterea investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal –bugetar
Acesta include stimularea investițiilor private, crearea de locuri de muncă, reducerea decalajelor regionale, creșterea producției industriale, adaptarea modelului economic către inovare și biotehnologie, finanțare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, susținerea creditelor la export, consolidarea industriei de apărare, stimulente pentru cercetare-dezvoltare, listarea pe piețe de capital, ajustări ale sistemului TVA la încasare, bonificații pentru conformare voluntară și instituirea unui mecanism pentru proiecte în parteneriat public-privat.
Actele normative vizate și modificările principale
Proiectul de OUG modifică Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat prin extinderea cadrului investițional.
„La articolul 25 alineatul (1), partea introductivă şi litera h3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: [...] h3) investiţii private de capital sub forma acţiunilor la societăţi din România, din state ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sau sub forma titlurilor de participare la fondurile de investiţii private de capital din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 1% din valoarea totală a activelor fondului de pensii; acest procent poate fi majorat până la 5% în situaţia în care statul român deţine acţiuni sau participaţii în cadrul acestor entităţi și/sau fondurile de investiții private de capital în care se investeşte sunt finanţate din fonduri alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă;".
- Modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (introducere credit fiscal, deduceri suplimentare, ajustări microîntreprinderi, TVA la încasare, bonificații etc.
„La articolul 18 indice 1, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: „(5) În sensul prezentului articol, pentru efectuarea comparației între impozitul pe profit şi impozitul minim pe cifra de afaceri potrivit alin. (1), impozitul pe profit trimestrial/anual reprezintă impozitul pe profit înainte de scăderea sumelor potrivit legii, ajustat astfel: din acest impozit pe profit se scad sumele reprezentând sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legilor speciale, după caz, și nu se scad sumele reprezentând creditul fiscal extern, impozitul pe profit scutit potrivit art. 22, impozitul pe profit scutit potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și suma aferentă creditului fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare care se scade din impozitul pe profit în anul de calcul, după caz.”.
- Modifică Legea nr. 96/2000 privind Exim Banca Românească (suplimentare fond pentru credite la export).
„La articolul 11, dupa alineatul (3) din Legea nr. 96 din 2 iunie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Exim Banca Românească - S.A, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (3 indice 1), cu următorul cuprins: „Se autorizează Ministerul Finanțelor sa transfere, din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor Acțiuni generale, suma de 1 miliard de lei, în limita sumelor alocate anual în bugetul de stat, în perioada 2026-2030 în vederea suplimentării fondului prevăzut la art. 10 lit. (a), având ca destinație acordarea de către Exim Banca Românească - S.A în numele și contul statului de instrumente financiare pentru susținerea creditelor la export, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate.”.
Statul instituie prin proiectul de OUG scheme de ajutor de stat și mecanisme noi:
„Se instituie Programul Facilitatea națională pentru finanțarea pregătirii proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate public - private, denumit în continuare Programul, ca mecanism multianual de pregătire, structurare și lansare a proiectelor de investiții publice strategice, aprobate de Guvern potrivit art. 17 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare.".
Conținutul normativ esențial - granturi, ajutoare, credite fiscale
-Măsuri de sprijin pentru investiții cu impact semnificativ (valoare minimă 1 mld. lei, obiective precum dezvoltare regională, inovație, decarbonizare) sunt prevăzute în același proiect al OUG.
„În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin investiție cu impact semnificativ în economie se înțelege acea investiție care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este realizată în România și are o valoare a cheltuielilor eligibile de minim 1 miliard de lei; b) generează un efect multiplicator în economie prin antrenarea şi a altor investiţii conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii; c)conduce la îndeplinirea a cel puțin unuia din obiectivele prevăzute la alin.(4).".
- Scheme de ajutor de stat (ex: granturi, credite fiscale pentru clustere, materii prime critice, C&D, apărare etc., cu bugete de până la 1,05 mld. euro).
„Elaborarea și inițierea schemelor de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) se realizează de către: a) Ministerul Finanțelor în cazul schemelor de ajutor de stat prevăzute la lit.a), c), e) și f) pentru care are calitate de furnizor și administrator ; [...] (8) Bugetele schemelor de ajutor de stat prevăzute la alin. (1) sunt următoarele: a) 1,05 miliarde euro pentru fiecare din schemele prevăzute la lit. a) și b) și c),".
- Autorizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) pentru scheme de finanțare, vehicule investiționale, transfer de 1 mld. lei în 2026.
„Se autorizează Banca de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID): să implementeze scheme de finanțare și garantare, în numele si contul statului, atât în condiții de piață cât și care implică măsuri de natura ajutorului de stat, [...] (6) Pentru anul 2026, se autorizează Ministerul Finanțelor să transfere, din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor - Acțiuni generale, suma de 1 miliard de lei la dispozitia BID".
- Credit fiscal pentru C&D (10% din cheltuieli eligibile, scădere din impozit pe profit).
„Creditul fiscal reprezintă suma determinată prin aplicarea procentului de 10% la valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, potrivit prevederilor art. 20, înregistrate de contribuabil în perioada fiscală pentru care se efectuează calculul impozitului pe profit sau al impozitului minim pe cifra de afaceri.".
- Ajustări TVA la încasare (plafon majorat la 5 mln. lei în 2026, 5,5 mln. în 2027).
„Plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este de: a) 5.000.000 lei, în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026; b) 5.500.000 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2027.".
- Bonificații (3% pentru impozit pe profit/microîntreprinderi și venituri persoane fizice în 2025).
„Contribuabilii plătitori de impozit pe profit [...] beneficiază de o bonificaţie de 3% din impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz."
- Program PPP (alocare 25 mln. euro, CI3P înființat).
„Pentru perioada inițială de cinci ani, Programul beneficiază de o alocare de până la echivalentul în lei a 25 milioane euro, [...] Prin decizie a Prim-ministrului, la propunerea Ministerului Finanțelor, se înființează Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat".
